sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Cel din urmă


Luiza-Adriana Grama






Sunt cel din urmă om ce-ţi cere
Nu milă şi nici ideal,
Doar taina nopţii ca avere
Şi punte coama unui val.


Îmi e de-ajuns şi-a ta tăcere
Nu vreau s-o curm, în ea trăiesc,
Minuni din cer şi-un strop de fiere
Sunt tot ce astăzi mai râvnesc.


Să simt ce-nseamnă a trăi
Am străbătut din veacuri două
Atinge-mă, nu mă goni,
Tu, muritor cu ochi de rouă.


Mai stai o viaţă şi-nc-o zi
Şi-apoi iar timpuri vom străbate
Eu să mă-nalţ, pentru-a trăi,
Tu să trăieşti, pentru-a răzbate.


Mai stai o viaţă şi-nc-o zi
Îmi e de-ajuns şi-a ta tăcere
Să simt ce-nseamnă a trăi...
Sunt cel din urmă om ce-ţi cere.















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu