Daniela Voicu
ceeace
îmi place la tine
 este
indiferenţa care mă pătrunde atât de adânc 
 ca
un aer contaminat cu azot 
 şi
pielea mea se umple de strigăte,
 în
fiecare strigăt creşte o aripă, 
 iar
părul meu - o coroana de copac primăvara
 înflorind
a cireşi
 şi
zbor, învăţ să simt aerul la înăţimea
 neaşteptărilor
mele.
 nu
mă vezi chiar dacă fac un belly dance, 
 priveşti
prin mine simplu, amintindu-mi 
 de
nonexistenţă.
 mă
desprind în fiecare seara de buzele necoapte 
 ale
unui ultim poem pe care ţi-l dedic iar
 cuvintele
rămân neatinse, nerostindu-mi numele
 şi
te aştept
 orice
răspuns este ca o respiraţie nouă 
 pentru
că nu respir, refuz să respir pâna când vei răspunde. 
 trag
aer în piept adânc
 odata
cu cele 360 de grade 
 mă
plimb pe tropicul racului -
 echilibristică
pe un plan de seducţie
 m-aş
arunca să mă prinzi,
 dar
pretinzi că fumezi şi mâinile ocupate 
 ca
şi buzele tale nu se mai află în acest spaţiu 
 şi
timp. 
 (I
love your style!)
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu