Angelina Nădejde
 De
ce mă dor tăcerile din tine,
 Când
aş putea să fug cât mai departe
 Să
nu-ţi mai văd privirile preapline
 De-nstrăinare
şi nisipuri-moarte?!
 De
ce mă doare sufletul când ştiu
 Că
numai eu sunt jertfă în iubire?
 Deşert
ai fi, de nu ţi-aş fi, pustiu!
 Oare-ai
simţi când plec fără de ştire?
 Cum
aş putea să scap fără să-mi pese
 Ce
las în urma mea de voi pleca?
 Năvod
îmi eşti, mă ţii cu noduri dese
 Şi
nu găsesc ieşire ... spre a mă vindeca.
 Dezleagă-mă
acum şi lasă-mă să zbor
 Cât
am încă în mine putere să iubesc,
 În
piesa ce-o jucăm nu-i rol pentr-un actor
 Ci
de un el şi-o ea, ce-n doi se dăruiesc!

Superb, Angelina ! Bravo, Sandu !
RăspundețiȘtergere