Întreabă-mă, să pot să-ți spun ...

Jurca Marinela Florina

Întreabă-mă de-am cunoscut

Ce-i dragostea pe-acest pământ

Și de-am gustat ce-i fericirea

Și dacă știu ce e iubirea.

Întreabă-mă, să pot să-ți spun ...

Cum visele, mi le adun.

Ce-i viața mea ? E o peniță ...

Iar numele, mi-e suferință.

Întreabă-mă, secrete, n-am ...

Și fericire, nici un gram.

Dar pot zâmbi, chiar dintre lacrimi

Când sufletul, mi-e plin de patimi.

Întreabă-mă, ce-i viața mea

Zâmbind, eu ți-o voi arăta.

Dar poți pe cer, culori să-mi pui ...

Și sufletul, să mi-l descui ?

Eu cheia, mi-am pierdut demult

Și lacătul, s-a ruginit.

Întreabă-mă de-mi pare rău -

Îmi pare ! ... că-i sufletul meu !