marți, 7 ianuarie 2014

NU SUNT ȘI N-AM SĂ-ȚI FIU!


Popa Ines Vanda






Spre tine se tot surpă cărări de înserare,
O altă irosire de-nstrăinări confuze,
Frânturi de clipe stinse răpuse de tăcere
Și maci robiți de vină, nu-i cine să-i salveze.



Știu c-ai să vii adesea să ardem câte-un dor
Din jarul stins în pripă de ploile amare,
Vei fi o păpădie în lan amăgitor,
Dar macii mei te-au șters cu mir din calendare.



Ți-am spulberat cenușa din urna suferinței,
Căci ochii mei au plâns și lacrimile tale,
Port doliu după vise, strivind culpa dorinței,
Nu-mi este dor de tine, ești doar nălucă-n vale!



Nici nu-mi aduc aminte azurul de-nceput,
Nici simpla adiere in pas de peregrin,
Eu cred c-ai fost doar macul din vise de-mprumut,
Un înger fără aripi din nenuntit destin.


Însângerat de frângeri mă doare ghiocelul,
C-a fost rănit de ploaie și îngropat de viu,
Eu zăbovesc o clipă să-mi uiți și curcubeul,
Să nu m-aștepți străine, nu-ți sunt și n-am să-ți fiu!















2 comentarii: