Luminiţa Cojoacă
S-aşează
îngerii la umbră
Pofta
de mâncare să nu-i ocolească,
Izvorul
de carne să curgă
Şi
rosturile aşezării să se vadă.
În
cimitir să nu dezlegaţi câinii,
Vorbele
par mai sărace ca de obicei,
Pofta
de mâncare a îngerilor trece cu păcate.
Oamenii
nu au voie să strige,
Nici
apă nu au de unde să ceară.
Cortina
se ridică în aer cu aplauze,
Rodiile
se întorc în carne,
Rădăcinile
se fac de rouă dimineaţa,
Rostul
s-adăposteşte fără lumânare.
Dorul
de candelă apasă
Şi
soarele cheamă prietenos,
Hotarele
nu se aşează fără rostul ştiut,
Carnea
să o tragă mai aproape.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu