I se spunea Machiavelli (XLII)

Stefan Andrei in dialog cu Lavinia Betea

PARTID CONTRA PARTID

Contestatii muncitoreşti

Lavinia Betea:
Partidul e-al muncitorilor, acţionează întotdeauna spre binele lor - erau scheme fundamentale ale ideologiei comuniste. Ce părere avea Ceauşescu, fostul adolescent răzvrătit în numele acestor idei, despre grevele muncitoreşti din ţările unde se instaurase „puterea clasei muncitoare"?

Stefan Andrei:
Părea să nu mai realizeze că oamenii pot să fie nemulţumiţi, să facă grevă... Eu, împreună cu Dumitru Popescu, i-am spus odată că e o greşeală să nu permitem grevele. Să le facă aşa, ca-n Iugoslavia. Fac grevă, foarte bine. Putem satisface revendicările, bine. Dacă nu, închidem fabrica. Ce ne speriem de greve? Cade socialismul din cauza unor greve? Uite, nu cade în Iugoslavia. Nu cade nimic în Italia, în Franţa, unde sunt greve cu sute de mii de oameni. Noi de ce ne speriem? Dar Ceauşescu nu accepta ideea că într-o ţară unde muncitorii sunt proprietarii, sunt beneficiarii, sunt producătorii, cum zicea el, aceia să se ridice împotriva statului socialist. Asta nu.

Lavinia Betea:
Cum a reacţionat în 1977, la greva din Valea Jiului, când minerii - comunişti şi sindicalişti comunişti - s-au răzvrătit contra unor măsuri luate de partid?

Stefan Andrei:
Eram cu el la mare. Ne aflam intr-o convorbire, cu John Gollan, cred, secretarul Partidului Comunist din Marea Britanie. La un moment dat, i-a venit un bilet cum că Verdeţ sună şi cere să vorbească neapărat cu el.
Am scurtat convorbirea şi am mers la telefonul guvernamental din altă sală. Şi-mi zice: „Uite, Verdeţ spune că a fost reţinut de către minerii din Valea Jiului, că nu poate să satisfacă revendicările lor. Şi mă roagă să merg în Valea Jiului, să liniştesc lucrurile şi să mă întâlnesc cu conducătorii grevei." Şi mă întreabă când avem fixată întâlnirea de la Ialta cu Brejnev. Peste trei zile era. Mi-a cerut s-o amân. Am pus mâna pe telefon, am vorbit cu omologul meu sovietic, secretarul CC pentru relaţiile lor cu ţările socialiste. Sovieticii aveau doi secretari cu relaţiile internaţionale. Unul pentru ţările socialiste, şi celălalt pentru restul lumii. I-am spus: „Tovarăşul Ceauşescu are nişte treburi în ţară". Iar ăla: „Unde, în Valea Jiului?". Deja ştiau... Şi l-am informat pe Ceauşescu să aibă în vedere şi această chestiune. Şi reţine ce-ţi spun: Ceauşescu a informat CPEx-ul în vreo trei-patru fraze. A fost în Valea Jiului o mişcare, au făcut ai noştri nişte greşeli, au prezentat greşit noua lege...

Lavinia Betea:
Minţea că, din greşeală, cineva i-a dezinformat pe mineri. Dăduse legea şi a retras-o.

Stefan Andrei:
Iţi spun eu. Când s-a făcut, cred, legea pensionării.

Lavinia Betea:
Cred că v-a minţit şi pe dv. informându-vă ca pe mineri. Textul de lege se afla în posesia Securităţii când au declanşat ancheta în Valea Jiului. L-am văzut în dosarele de la CNSAS. (1) L-a criticat pe Verdeţ că n-a putut să-i potolească singur pe mineri sau, poate, s-a simţit flatat că prezenţa lui a adus liniştea acolo?

Stefan Andrei:
N-am mai fost în ţară, am auzit că în şedinţa de CPEx a zis: „Uitaţi care e situaţia. Propun ca Tovarăşa împreună cu Verdeţ să revadă aceste măsuri...Toate aceste introduceri ale Elenei Ceauşescu în program au constituit motivul multor aberaţii. Despre modificările ce voiau ei să le facă la legea pensiilor, a ridicat Dumitru Popescu problema: „Tovarăşa Ceauşescu, totuşi, la 45 de ani, nicăieri în lume nu mai sunt angajate balerine. Pliseţskaia (2) e un fenomen. Nu poţi dansa la vârste înaintate". „Nu, dragă, să muncească şi ele, a zis Elena Ceauşescu. Dacă nu, să fie îngrijitoare". Pensionară la 45 de ani, o balerină! îţi dai seama ce înseamnă.
Părerea mea este că asupra lor a avut o mare influenţă viaţa din copilărie şi adolescenţă. In mod primitiv. Deşi taică-său avea 8 hectare de pământ, n-a dat pe nici unul dintre copii la liceu. Cum ar fi făcut şi Tudor Călăraşu - Morometele lui Marin Preda - dacă n-ar fi fost mama care credea în viitorul copilului.

Lavinia Betea:
Să revenim la tulburările din Valea Jiului, înaintea venirii lui Ceauşescu au fost masaţi în zonă ofiţeri de Securitate din toată ţara. Nu cred că vă puteţi închipui ce drame au trăit capii grevei. Unii dintre ei au fost condamnaţi pentru delicte de drept comun, alţii, strămutaţi în diverse regiuni. Dobre, cel care a prezentat revendicările minerilor, a fost hărţuit cu scrisori de ameninţare şi injurii din partea unor aşa-zişi „ortaci“.
Romanul lui Augustin Buzura "Drumul cenuşii" exprimă angoasa acelui timp când se ştia că au dispărut grevişti - nimeni nu ştia câţi, nimeni nu ştia unde... A fost apoi, peste zece ani, revolta muncitorilor braşoveni. (3) Nici despre aceasta nu aţi vorbit?

Stefan Andrei:
La Braşov a făcut o singură referire, într-o singură şedinţă a CPEx-ului, după o lună de zile. Şi tot ce s-a întâmplat acolo a pus pe seama faptului că a întârziat conducerea fabricii plata unor prime şi a unor ore suplimentare.

Lavinia Betea:
Dar cine plătea atunci orele suplimentare? Iar vina aruncată pe alţii - cei mărunţi - era reflexul troţkist al infailibilităţii partidului. Partidul, adică el.

Stefan Andrei:
A destituit directorul. L-a criticat pe Postelnicu, vezi în stenogramă, că Miliţia nu a intervenit. Deşi era cazul să intervină chiar cu arme de foc ca să împiedice atacarea sediului comitetului judeţean de partid. Asta e spusă de el în CPEx. Adică nu se făcuse ce s-a făcut în decembrie 1989. Şi după aceasta, operaţiunea pe care o ştii din arhive. Şi pe care eu am aflat-o după 1989. A scos oamenii de acolo, i-a plasat în domiciliu forţat prin toată ţara, despărţiţi de familii. Asta nu s-a discutat în CPEx niciodată.

Lavinia Betea:
A apărut o întreagă literatură de aşa-zisă politologie care desfide contactul cu documentul de arhivă. Autorii construiesc scenarii şi ipoteze fără suport faptic. Intr-o astfel de viziune, Ceauşescu apare ca panicat de revolta braşovenilor. In stenogramele CPEx din ultima perioadă a lui 1987, referinţele la acest eveniment sunt însă foarte sărace. In respectiva perioadă, în schimb, Ceauşescu a fost foarte preocupat de un accident mortal, la o vânătoare organizată de conducerea de partid Dolj fără înştiinţarea lui... (4)

Stefan Andrei:
Nu s-a discutat niciodată în CPEx despre anchetele şi pedepsele din Valea Jiului, nici de la Braşov.

Lavinia Betea:
Se va fi discutat în tete-â-tete cu Postelnicu... Bănuiesc că Radio Europa Liberă n-ascultaţi.

Stefan Andrei:
Nu. Cum să asculţi asta, cu sistemul ce-1 aveai în casă? Ştiu că la Braşov s-au produs tulburările într-o duminică. Erau alegerile pentru consiliile populare. La Braşov fusese până atunci prim-secretar Ion Radu, pe care l-a adus în locul meu la Controlul Muncitoresc.
Cu nenorocirea aceasta a rotaţiei cadrelor, Ceauşescu şi-a bătut singur cuie în talpă. A început s-o facă după ce Dindere (5), care fusese cel mai bun preşedinte de UJCAP la Craiova - el fiind ţăran s-a întâlnit cu Apostol şi au început să comenteze critic politica lui Ceauşescu.
A fost scos din munca lui Dindere, care fusese şi secretar cu probleme agrare la Dolj.
Mi-a spus mie Ceauşescu: „Uite, Dindere ăsta discuta cu oameni din Secretariat, din Birou, pe care-i cunoştea demult şi nimeni n-a informat conducerea partidului. Dar acum o să iau şi eu o măsură: nu o să mai las pe nimeni în judeţul lui“. In conducere, adică. Şi unul dintre principalele criterii în selecţia de cadre pentru conducerea judeţelor era să nu fii din judeţul respectiv.
In noiembrie 1987, la Braşov prim-secretar tocmai fusese numit Petre Preoteasa din Pleniţa, iar secretarul oraşului, Cioboiu, era din altă parte.
Aşa s-a întâmplat şi în celelalte judeţele ale ţării, în 1989 se schimbase conducerea, începând cu primul secretar, şi la Timişoara l-a pus pe Bălan (6), înainte preşedinte la CSP. Toţi erau noi la Timişoara. Iar în 1987, când cu Braşovul, au fost conferinţele judeţene de partid. Şi acolo s-a dat un text, de la secţiile Organizatorică şi Propagandă ale CC-ului, prin care era prezentată situaţia primului secretar Drăgan de la Dolj, care la vânătoare l-a împuşcat pe secretarul cu propaganda. S-a petrecut în pădurea unde şeful ocolului silvic fusese cândva tatăl lui Sergiu Celac. La Perişoru.
Şi în toate judeţele, în 1987, în numele Comitetului Central s-a prezentat activului de partid un material în care nu se spunea nimic despre muncitorii de la Braşov, ci despre Tovarăşul care munceşte, face..., în vreme ce alţii fac vânători, una-alta.
A fost deturnată atenţia de la Braşov la cazul cu această moarte la vânătoare. Participanţii la şedinţele judeţene au avut sarcină să facă prelucrarea, în jos, în organizaţia de bază, în legătură cu necesitatea de a munci, de a face disciplină.

Lavinia Betea:
Şi ce s-a întâmplat cu autorii dramei de la vânătoare? Public, nimeni nu a vorbit despre cele petrecute.

Stefan Andrei:
Ştiu că Drăgan a fost condamnat, dar mi se pare că s-a suspendat pedeapsa cu închisoarea. La Craiova a fost pus imediat prim-secretar Ştefănescu, în locul lui. Eu condusesem conferinţa judeţeană la Turnu Severin. Şi am venit de acolo la Craiova, după ce-1 rugasem pe Ştefănescu să-mi dea o maşină să merg până la mine în sat. Şi maică-mea mi-a spus: „Măi, Fănele, de când mă ştiu eu, aici s-au împuşcat oameni la vânătoare. Au nişte arme vechi, de pe timpul lui taică-miu. Şi se împuşcă între ei. Am auzit că unul, un nărod, a tras după un iepure, l-a rănit şi a vrut să-l ia. Şi l-a împuşcat ăsta mai mare de la judeţ“. Am venit la Bucureşti şi-am povestit celorlalţi din CPEx ce-a zis maică-mea. Dăscălescu i-a spus lui Ceauşescu. Şi mă ia Ceauşescu: „Măi, Andrei, termină cu pălăvrăgeala cu vânătoarea. Să punem cu toţii accent pe Scrisoarea Comitetului Central: ordine şi disciplină". E clar? In ziua când am plecat de la conferinţa judeţeană a fost adus şi înmormântat secretarul omorât la vânătoare. Era din Turnu Severin. Altfel... ordine şi disciplină. Şi să muncim ca Tovarăşul.


Note:

1 Lavinia Betea, Greva minerilor în Arhivele CNSAS, Jurnalul Naţional, 30 iulie 2007.

2 Maia Mihailovna Pliseţskaia (n. 1925), balerină rusă de origine evreiască. Tatăl ei a fost executat în timpul proceselor staliniste. In anii 1960, Pliseţkaia a devenit prima ballerina absoluta a Baletului Bolşoi. Este căsătorită cu compozitorul Rodion Şcedrin.

3 La 15 noiembrie 1987, muncitorii de la întreprinderea de Autocamioane Braşov au iniţiat o revoltă din cauza situaţiei economice. Ajunşi în centrul oraşului, au început să strige lozinci politice, au ocupat sediul Comitetului Judeţean de Partid şi au aruncat pe ferestre portretele lui Nicolae Ceauşescu. Revolta a fost înăbuşită de Securitate în aceeaşi zi. 61 de muncitori au fost arestaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, fiind deportaţi din Braşov.

4 Lavinia Betea, „Ce-a zis Ceauşescu despre «întâmplările de la Braşov»,,, în Jurnalul Naţional, 30 iulie 2007.

5 Gheorghe Dindere (n. 1921), profesia de bază: maistru agronom. Membru supleant al CC al PMR (1960—1965). Prim-secretar al Comitetului raional de partid Calafat (1963-1968), membru al
biroului Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al UJCAP Dolj (1968-1975).

6 Radu Bălan (1936-1995), profesia de bază: tehnician minier. Membru al CC al PCR (1982-1989), secretar al CC al PCR (1987-1988), membru supleant al CPEx (1988-1989). A deţinut mai multe funcţii precum: prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoara (1981-1985), preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1988—1989), prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Timiş.



va urma