De ce Stalin e legal și Hitler e interzis în România

Regimul comunist a ucis aproximativ 100 de milioane de persoane, în timp ce nazismul a făcut 25 de milioane de victime


Pentru ce am făcut o Revoluție? Pentru dărâmarea comunismului. Atunci de ce simbolul secera și ciocanul nu sunt interzise în România? Pentru că am fost slabi și am cedat Puterea de bună voie și acum plătim pentru slăbiciunea noastră. Dacă analizăm istoria acestui neam, mai mult rău au făcut rușii decât alte nații cotropitoare. Sovieticii au impus comunismul cu forța și în regimul lui Dej au fost uciși intelectuali de marcă ai acestui neam și cei mai gospodari dintre țărani.

Dacă astăzi ieșim din casă purtând un tricou imprimat cu o svastică, riscăm să petrecem între 6 luni și 5 ani la închisoare. În schimb suntem liberi, cel puţin deocamdată, să ne afișăm într-un tricou cu Che Guevara, destul de popular printre tinerii români, sau poate chiar într-unul cu „Che al nostru” (în care forma feței lui Nicolae Ceaușescu o înlocuiește pe cea a Che Guevara în același tip de tricou).


Un proiect de lege care ar putea interzice utilizarea sub orice formă a simbolurilor ce țin de comunism a ajuns pe masa Guvernului, în condițiile în care simbolurile naziste sunt interzise de 11 ani în România și de mai mult timp în alte state europene. Câţiva istorici consultaţi de Yahoo! News, printre care și iniţiatorul proiectului, încearcă să explice de ce aceste două ideologii sunt tratate diferit, deși ambele regimuri au făcut zeci de milioane de victime.

Cel puțin la fel de sângeroase

Potrivit Cărții Negre a Comunismului, lucrare apărută în Franța în 1997 și editată de mai mulți academicieni din Europa, regimul comunist a ucis aproximativ 100 de milioane de persoane, în timp ce nazismul a făcut 25 de milioane de victime. Ultimele descoperiri ale Muzeului Holocaustului din Statele Unite ridică puțin bilanțul negativ al nazismului arătând că au existat de 6 ori mai multe lagăre de concentrare decât se presupunea până acum și că aproape 20 de milioane persoane au fost ucise sau încarcerate doar în aceste lagăre.


Cu toate că avem de-a face cu două ideologii totalitare cel puțin la fel de sângeroase, ele nu sunt privite în același mod, la nivel mondial. Afișarea simbolurilor care amintesc de crimele naziste este condamnată aproape peste tot pe glob. Nu peste tot există legi care le nominalizează direct, dar de cele mai multe ori ele sunt incluse sub umbrela simbolurilor naționalismului extremist, rasismului sau xenofobiei. Așa se întâmplă și în România, unde prin ordonanța de urgență 31, din 13 martie 2002 (devenită ulterior legea 107/2006) se pedepsește, cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și „interzicerea unor drepturi”, răspândirea, vânzarea sau confecționarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, care promovează idei precum „ura și violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist”.

Comunismul nu a fost condamnat

Situația este diferită în ce privește simbolurile comuniste. „Chestiunea cu simbolurile naziste e cumva și mai simplă, și mai complicată decât discuția despre simbolurile comuniste. «Originea» problemei stă în procesele de la Nurnberg (n.r. 1945-1949, procese în care au fost inculpați importanți membri ai conducerii Germaniei Naziste) și, în general, în posteritatea nazismului care a fost condamnat unanim, în vreme ce comunismul nu a fost”, explică Cristina Diac, cercetător la Institutul Național pentru Crimele Totalitarismului.


Condamnarea unanimă a nazismului a însemnat legislație și formarea unei mentalități de respingere a nazismului, la nivel mondial, în vreme ce lipsa unei condamnări a comunismului înseamnă astăzi doar câteva acte normative. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) acestea din urmă se rezumă la Lituania (2008, lege care interzice simbolurile comuniste și naziste), Polonia (2009, interzicerea simbolurilor fasciste, comuniste sau „alte simboluri totalitare”), Ungaria (simbolurile comuniste - interzise prin Codul Penal din 1993) și Republica Moldova (12 iulie 2012).


În cazul ultimelor două țări au apărut chiar câteva schimbări între timp. Mai exact, Curtea Constituțională a Ungariei a declarat recent articolele care interzic simbolurile comuniste și pe cele naziste ca fiind neconstituționale. Însă, potrivit lui Andrei Muraru, președinte executiv al IICCMER, decizia are o latură tehnică („formularea din legea maghiară era foarte generală”), iar acum se lucrează la un proiect de punere în acord a deciziei Curții cu articolele din Codul Penal. În ce privește Republica Moldova, avem de-a face cu o solicitare a Comisiei de la Veneția de a aboli legea care interzice simbolurile comuniste, pentru că aceasta vine în contradicție cu drepturile omului si libertatea de exprimare.

„Trebuie să încercăm”

Ce sorți de izbândă ar avea în acest context o lege care să interzică simbolurile comuniste în România? „Trebuie să încercăm”, spune Andrei Muraru, care a anunțat că luna viitoare IICCMER va prezenta Guvernului un proiect de lege care propune sancționarea promovării sub orice formă a simbolurilor comuniste și a actelor de represiune săvârșite în perioada 1945 – 1989. „Trebuie să precizez ca depinde foarte mult de cât de priceput și de dibaci este cel care inițiază și redactează legea în a respecta deopotrivă rigorile constituționale, drepturile și libertățile fundamentale, dar și scopul urmărit”, a declarat pentru Yahoo News, președinte executiv al IICCMER. Mai mult, istoricul apreciază că proiectul nu se va lovi de probleme de natură „ideologică”.


O astfel de inițiativă apare pentru prima dată în România și a fost declanșată, se pare, de evenimentele din ultimii ani. „Simbolurile comuniste apar cu precădere în mediile cu puternice nostalgii ori în perioadele de recesiune economică”, spune Andrei Muraru. „Au existat în ultimii 2-3 ani manifestații în care protestatarii au arborat simboluri comuniste (secera și ciocanul). […] Recent, ultimul șef al Securității a fost decorat de Ambasada Chinei, un gest regretabil care trebuie amintit aici”, explică reprezentantul IICCMER, care menționează, de asemenea, faptul că în țară există străzi și piețe care poarta numele unor foști lideri comuniști.



„Rămășitele vizuale ale unui regim dictatorial”

Istoricul afirmă că specialiștii în drept cu care lucrează vor da proiectului de lege o formă cât mai clară și mai apropiată de alte reglementari europene. Principala problemă în elaborarea unui astfel de act normativ este legată de raportul dintre interzicerea simbolurilor și una dintre cele mai importante valori ale democrației - libertatea de exprimare. „Mulți dintre cei care se opun interzicerii acestor simboluri au în vedere efectul invers al unor astfel de măsuri, care pot atrage o fascinație crescută fată de niște simboluri care sunt scoase din spațiul public”, explică Muraru. Libertatea de exprimare a fost cea care a triumfat și atunci când s-a încercat stabilirea unor norme la nivel european, privind utilizarea simbolurilor comuniste (Declarația de la Praga, 2008).



Președinte executiv al IICCMER subliniază că proiectul la care lucrează nu este un atentat la libertatea de exprimare (în condițiile în care nu va interzice afișarea simbolurilor în scop educativ, științific sau artistic), ci este o încercare de asumare a unui punct de vedere „cu privire la rămășitele vizuale ale unui regim dictatorial”. „Din punctul meu de vedere, afișarea simbolurilor comuniste este un act obscen care ultragiază memoria victimelor regimurilor comuniste în general și ale celui romanesc în particular. Aceste acte extremiste (afișarea simbolurilor unui regim totalitar) reprezintă un atac la adresa valorilor umane și a principiilor constituționale dintr-un stat democratic. Așadar, ele nu trebuie ignorate și minimizate”, conchide Muraru.