joi, 28 august 2014

Acolo unde se sfârșește disperarea

Nuța Istrate Gangan









îmi măsori tăcerile sub pași apăsați
în chihlimbarul
ultimului coniac pe ziua de astăzi



regrete ascuțite
rătăcesc
pe aleile dintre ziduri
sub copacii goi care mărginesc lumea
la capătul celălalt



acolo unde se sfârşeşte disperarea
şi începe marele calm



nu ştii cum să-mi desfaci buzele
dinţii încleştaţi
umerii strânși
sunt construită din
piatră caldă
tăcere peste tăcere



când ană
când evă



fără cuvinte în faţa marilor adevăruri
predate la şcoala aceasta numită viaţă
în care am fost cel mai conştiincios elev



mă transformi în închipuire



tac



iluzie rătăcită printre corzile inimii tale
frântură dintr-o poezie de dragoste
eu
chiar am existat



îţi spun acum

când nu mai sunt























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu