luni, 25 august 2014

NAIVITATE

Lili C. Bernini








Şi totul a-nceput cu o glumă


Iar tu îmi spuneai aşa frumos


Că sînt Luceafărul din noapte


Şi ţi-am întors viaţă pe dos.


Şi îmi spuneai cuvinte tandre


Mă răsfăţai cu vorba ta


Iar gândul meu a luat-o razna


El te caută ... te tot visa.


Şi-n fiecare zi de-atunci


Mi-ai dăruit câte-o speranţa


Spunîndu-mi doar să am răbdare


Că îmi vei da o altă viaţă.


Naivă cum eram pe-atunci,


Am dat crezare vorbei tale


Şi aşteptăm să mă răpeşti


Şi să fugim departe-n zare.


Şi-n seară care eu speram


Că îmi vei spune nu doar glume


Ai dispărut, şi mai lăsat


Iar singură pe această lume.


Iar zilele treceau în zbor


Căutîndu-te pe tine


Şi nu-mi doream decât să mor


Să pot sa uit de tine.


Dar te iubeam deja prea mult


Ca să te dau uitării


Înţelegând că eu am fost


O glumă doar, ... şi atât


În viaţă ta,în clipă disperării.


Şi ştiu că-n viaţă ta acum,


Există alte stele, dar eu


M-am resemnat de mult


Lăsându-te cu ele.


Şi tot ce-a mai rămas acum


E doar o întrebare


"Tu eşti un om sau demon


Ce-a vrut să mă omoare?"


Dar oriceai fii să ştii,



Eu... te iubesc în disperare.






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu