joi, 18 iulie 2013

Colind de strigoi


Haig Acterian


Mama,
cineva îmi cere vama.
Am tot coborît
de mi s'a urît.
În graba nu mi-am dat seama,
n'am luat un ban de-arama.
Iute, steaua sta sa'mi cada;
sunt afara prin zapada.

Of, mama,
cine a lasat
afara din sat
o scara?
Aseara,
cine m'a luat
ca pe-un aluat,
m'a închinat,
m'a luminat?
Cine m'a întins?
Cine iar m'a stins?
O treapta din scara
m'a facut de ceara.
Ma încurc,
ma descurc
si printre plopi si stafii urc.
Si treptele din ce în ce mai roase
pier... si prin aer calc pe chiparoase.
Cu cât ma'ndrept în soare,
ma topesc... si cocoare,
multe si mari cocoare,
când oboseala doare,
se aseaza
-buna piaza-
de-a curmezisul drumului drept,
sa-mi odihnesc privirea si s'astept
spânzurat de stolul lor
stând în vazduh ca un nor...

Îmi dai
ori nu-mi dai, mama?




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu