luni, 15 iulie 2013

Un glas pe înserat


Haig Acterian




Multi ani în trupul meu un harnic sfânt cãra
mereu rãsina.
Si cu lumina
din rai un râu de har îsi scurse flacara.
V'am muls de nevoi;
am ars pentru voi...

Apoi tihnit
s'a odihnit.

Fapturi din hora neagra de tamâie
se desprind,
îl cuprind,
si la raspântia galbena îl suie.

Aprinsu-i-au o facla.
Pãmânt i-au pus în racla.
L-au strâns iar în surtuce.
L-au împartit în cruce.

Si s'a pornit un croncanit prin cai.
Slugi negre l-au pornit în vânt spre vai.

Vino, sfâsie, dezleaga...
Pune moarte si încheaga.
Aici e-un lupanar.
Pecete grea de var
carnea sa poarte.
Carnea omului
fie dracului.
Omul, biet, omul
cum îsi vrea somnul.
Mi-e destul. Ne e destul.
Trist, ce trist mi-e sufletul
pânã la moarte.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu