Sandu Alrox
Gândurile
mele bântuie
în
aerul curat a unei dimineți de primăvară
dulceag,
transportat de o adiere de vânt,
ajung
la granițele imaginației.
Aici,
se calmează, se odihneşte
şi
apoi se recuperează
se
îndepărtează în zbor şi se aşează
băncile
de o amintire îndepărtată.
A
unei iubiri trecute, consumate.
detaliile
sunt neclare
şi
faţa ta este confuză.
Mi-e
dor de parfumul tău,
lumina
ochilor tăi,
gustul
de tine.
M-am
trezit și gândurile mele
închide
amintirea ta
poate
doar acum,
poate
pentru totdeauna,
poate
că niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu