Pentru statul de drept, pentru democraţie! Modeste sugestii privind reforma statului

Ioan Stanomir

De vreme ce, după ani de aşteptare şi de emoţie, ceasul revizuirii constituţiei se apropie, iar largul proces de consultare populară este în plină desfăşurare, orice reflecţie inspirată de patriotism şi bună credinţă este binevenită, spre a permite ridicarea acestui edificiu al libertăţii la care visăm cu toţii.

Eliberaţi în fine de tiranie, beneficiind de binecuvântările păcii şi ale coabitării, inspiraţi de cele pe care le vedem petrecându-se sub ochii noştri, este firesc să milităm pentru adâncirea democratizării, pentru extinderea cuceririlor pe care noua coaliţie de guvernare le oferă naţiunii, darnic şi dezinteresat. Îndrăzneala este semnul sub care trebuie să aşezăm această operă, memorabilă, de reflecţie asupra statului.

Un parlament puternic, trainic, numeros şi ocrotit împotriva încercărilor de a-i intimida membrii, iată cheia de boltă a noii viziuni democratice. Imunitatea aleşilor noştri este o pavăză ce trebuie întărită. O dată ales, un parlamentar va beneficia, pe toată durata vieţii sale, de iresponsabilitate penală, neputând fi nici arestat, nici condamnat. Spre a elimina cheltuielile publice inutile generate de alegeri şi vulgaritatea luptei politice, doritorii de locuri în camere se vor înscrie în cadrul licitaţiilor ce vizează cumpărarea , onestă, a voturilor oferite de cetăţeni. Am admite, in fine, că temeiul democraţiei noastre îl reprezintă corupţia electorală şi traficarea voinţei naţionale. Practica deceniilor din urmă ar deveni parte din ordinea noastră constituţională.

Şi tot parlamentului, crescut în număr şi privilegii, i se va încredinţa şi rolul de şef de stat- fiecăruia dintre aleşi i-ar reveni, la un interval de o lună, misiunea de a fi preşedinte prin rotaţie, cu atribuţii de reprezentare limitate. În felul acesta, standardele de transparenţă în materie de bună guvernare ar fi atinse. Cei ce exercită suveranitatea ar fi cei care sunt, pe rând, conducători ai României.

În această patrie ideală, liniştea cetăţenilor de rând ar fi asigurată. Scutiţi de povara alegerilor, alegătorii se vor putea dedica, în fine, cultivării artelor şi meseriilor. Din codul penal ar dispărea orice referire la corupţie. De vreme ce toţi ce toţi politicienii şi oamenii de afaceri condamnaţi sunt victime nevinovate ce trebuie graţiate neîntârziat, egalitatea în faţa legii implică renunţarea la acest odios instrument represiv. Seninătatea va reveni pe frunţile celor care se sacrifică pentru binele public.

Organisme dăunătoare şi neliniştitoare precum Parchetele sau Agenţia naţională de integritate ar dispărea, la rându-le. Conflictul de interese ar fi o amintire, iar omenia ar permite o creştere a calităţii funcţionării administraţiei de stat. Controlul averilor s-ar realiza, în deplină transparenţă, în platourile de televiziune, în prezenţa competenţilor şi echidistanţilor moderatori,stimaţi şi respectaţi de popor.

Curtea Constituţională ar fi înlocuită de către o secţiune specială a camerelor, secţiune ale cărei decizii să poată fi anulate de plenul parlamentului. Cine ar putea fi mai bine pregătiţi să cerceteze conflictul dintre legea fundamentală şi opera parlamentului decât aleşii naţiunii înşişi? O constituţie flexibilă va putea fi modificată ori de câte ori se va simţi necesar. În acest scop, se vor lua măsuri pentru instituirea unui forum constituţional cu activitate permanentă, al cărui preşedinte să fie senator de drept cu remuneraţie corespunzătoare.

O autentică democraţie se va naşte, în cele din urmă. O democraţie din care să dispară, pentru totdeauna, vrajba, iniţiativele legislative cetăţeneşti, criticile, referendumurile, îndoielile, grevele, protestele paşnice. Cu bucurie, vom pune temeliile unui viitor luminos şi senin, ca o zi de fierbinte vară românească.