Luiza-Adriana Grama
Ciripit
de păsări m-a trezit în noapte,
 Două
păsări tandre pe un ram de soc
 Îşi
jurau iubire şi cu a lor şoapte
 Mi-au
aprins şi mie inima la loc.
 Şi-n
parfumul florii ce plutea în aer
 Desenând
din gene un poem banal,
 Am
zâmbit la gândul că-n a nopţii caier
 Şi
un tril de păsări pare spiritual.
 Şi-am
deschis fereastra să le cert grăbită:
 "-
Voi nu ştiţi că noaptea inimile dorm,
 Ce
vreţi cu-ale voastre triluri de ispită
 Să-mi
pierd pân'la ziuă şi puţinul somn?
 -
Pătimaş e cântul, dar iubirea-i scurtă,
 N-avem
toţi puterea să zburăm spre sud.
 Vreau
să dorm în pace, la iubire-s surdă,
 Mai
tăceţi o dată, nu vreau să v-aud!"

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu