Va urma

Luiza-Adriana Grama

Între-a fi şi a cunoaşte

Câte valuri de dureri?

Din nimic, nimic se naşte

Ce e azi a fost şi ieri.

Între cer şi apa mării

Câte zboruri se mai frâng,

Cât pustiu e dat uitării,

Câte lacrimi se mai plâng?

Între ţărmuri şi maree

Viaţa mea şi viaţa ta,

Foc mocnit, pură scânteie,

Dor aprins de "va urma"