vineri, 21 februarie 2014

Ţine-mă ...


Madalina Elena Barbu






Ţine-mă aproape de sufletul tău
Cu ochii inimii să te cuprind
S-au depărtat demult părerile de rău
Mi-e caldă rugăciunea, din ea mă reaprind.




Ţine-mă strâns şi-n ziua ce nu vine
Mi-e adăpost zenitu-ndepărtat
Atâtea răsărituri, le-ai răstignit în mine
Când m-ai atins, pământu-n loc a stat.




Ţinemă-n braţe, dacă-mi vei da drumul
Potecile cu noi s-ar risipi ...
Şi va urca spre cer numai parfumul
Unei tăceri pierdute şi pustii.




Ţine-mă-n palma ta, iar mângâierea
O voi păstra ca talisman al meu
O taină necuprinsă ferec în adierea
Unui ecou ascuns ce freamătă mereu.




Ţine-mă tu, făptură necuprinsă
Pe cuget mi-ai zidit, izvor îmbietor
Lumina inimii cu sete mi-e atinsă
De-un dor nebun de viaţă,
de-ar fi să nu mai mor ...















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu