vineri, 21 februarie 2014

Trăiesc !


Angelina Nădejde





Sufletul meu,


un câmp de maci


înfloriţi,


striviţi de copitele cailor


ce mi-au trecut în galop


prin viaţă.


Le-au fost lăsate slobode frâiele


rănind şi iar rănind petalele


prin cuvinte şi fapte.


Iar el,


sufletul,


câmp însângerat la apusul soarelui,


ajuns altar de jertfă


şi-a pierdut scânteierea.


Doar fumegă,


semn că ar fi ars


cândva


precum soarele.


Din când în când


luminat,


mângâiat de poezie


cum luna îşi mângâie cerul,


primeşte strălucire de la cei


cu care îmi împărtăşesc


trăirile prin vers.


Dimineaţa,


petalele spălate de roua


cuvintelor voastre


îşi revin şi continuă


să trăiască


şi iar să trăiască!
















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu