Cădere liberă...

Shanti Nilaya

Cum verdele se schimbă-n ruginiu,

Cum mierea Lunii bate-n auriu,

Mai sper să plec spre tine când se poate

Ca o cădere liberă, în moarte;

Să te compun din nou din cele sfinte

Cu-obrazul pur al câtorva cuvinte,

Iar mâna ta pe după umeri, castă,

Să-mi stea din nou, pe rochia albastră

Și-ncet, încet, bolnavă cum îmi pare

Fără de tine ziua următoare,

Să îmi petreacă pașii drepți afară

Spre luminarea serilor de ceară.

De unde să te iau? eu nu știu unde

și umbra cărei toamne te ascunde...

Întreb și dau la schimb forma în care,

Am scris cuvinte-n versuri și culoare

Le ia, Cer 'nalt! Pământ, așijderi, sapă,

Bea din căușul sufletului apă,

Iar literele mele să-mi plătească

Atât cât pot, Iubirea omenească!

Când verdele se schimbă-n ruginiu,

Văd mierea Lunii, bate-n auriu

Și te găsesc în mine, dimineață,

Ca o cădere liberă, ...în viață!