Ce se află în spatele bătăliei pentru dreapta românească

Cristian Câmpeanu

Seria aproape nesfârşită de atacuri, contraatacuri, excluderi şi ameninţări din partidele care se revendică de centru-dreapta, precum şi apariţia unor iniţiative civico-politice în acelaşi spectru ascund o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru rolul de forţă politică dominantă a viitoarei opoziţii la mamutul politic de stânga care este PSD

Acum două săptămâni, Crin Antonescu afirma în cadru restrâns că ”dacă noi o dăm în 14-16% (la europarlamentare – n.n.), atunci şi eu m-aş pune în pielea celor de la PSD şi să mă întreb dacă nu se întâmplă altceva pe partea dreaptă”.

Această afirmaţie scoate la lumină îngrijorarea lui Antonescu şi a PNL că un scor slab la europarlamentare va ruina şansele PNL de a-şi revendica poziţia de principal partid din spectrul de centru-dreapta, care, în perspectiva ruperii USL, să devină principala forţă de opoziţie.

Această poziţie de principal reprezentant al dreptei constituie principala miză a actualei lupte din “subteranele” dreptei româneşti şi motivul pentru care au fost lansate atâtea fundaţii, iniţiative şi au apărut atâtea alternative politico-civice în acest spectru. Asistăm la un proces de “unificare a dreptei prin fărâmiţare” pentru că fiecare dintre combatanţi vrea să-şi asigure o poziţie de negociere cât mai bună la masa viitoare a inevitabilei unificări ce va fi realizată cel mai probabil anul viitor, dacă nu la europarlamentare, atunci la prezidenţiale.

Mişcarea Populară
Care sunt însă forţele ce se confruntă în acest moment? În primul rând, este vorba de proiectul Partidului Mişcarea Populară, creat pe structurile Fundaţiei Mişcarea Populară, care şi-a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect de program politic ambiţios aflat în spectrul de centru-dreapta şi care este în consonanţă cu proiectele preşedintelui Traian Băsescu, inclusiv Parlamentul unicameral cu 300 de parlamentari. Principala problemă a Mişcării Populare constă în lipsa de reprezentare parlamentară, care o împiedică să aibă o voce politică recunoscută şi vizibilă, şi, în lipsa unei infrastructuri politice în teritoriu, care este abia în faza incipientă. Principalul atu al MP este asocierea cu preşedintele Băsescu, care îi poate împrumuta greutate electorală.

[...]

Marian Preda ne-a declarat că nici aşa-numiţii disidenţi Cristian Preda, Teodor Baconschi, Sever Voinescu sau Adrian Papahagi nu au făcut vreo cerere de înscriere şi că “nu au existat” decât discuţii informale cu ei, pe baza relaţiilor personale. “Nu exclud ca pe viitor să îi acceptăm, dar va fi o analiză individuală, nu colectivă”. În realitate, nici acest grup de opozanţi ai lui Blaga nu pare omogen. Singurul care pare să încline spre Mişcarea Populară este Cristian Preda. Sever Voinescu ne-a declarat că “nu îl interesează niciuna din alternativele la PDL”, chiar dacă ne-a confirmat că dacă cei trei – Preda, Baconschi şi Paleologu – vor fi excluşi, atunci va pleca la rândul lui din PDL, iar despre Baconschi există informaţii că ar înclina mai degrabă către PNŢ-CD. Atât Preda, cât şi Baconschi ne-au declarat însă că “nu forţează excluderea din PDL”.

Pe de altă parte, unul dintre iniţiatorii Mişcării Populare, Daniel Funeriu, nu a mai aşteptat şedinţa de luni a PDL în care vicepreşedintele Alin Popoviciu a anunţat că îi va cere excluderea alături de ceilalţi şi şi-a prezentat marţi demisia din partid:

[...]

PDL
După alegerile pierdute în iarnă şi o convenţie care a marcat fractura partidului, PDL sângerează atât ca imagine, cât şi ca popularitate, iar faptul că se ocupă de excluderi în loc să facă opoziţie la USL nu îl ajută. Am încercat să îl contactăm ieri pe Vasile Blaga pentru a-l întreba cum afectează acest scandal al excluderilor imaginea partidului, dar nu ne-a răspuns. În schimb, europarlamentarul Traian Ungureanu ne-a declarat că prin recomandarea pe care a adresat-o celor trei de a pleca “a încercat să îi facă să revină la bunul simţ şi la logică”. “Logica zice că dacă te duci la brutărie să cumperi pâine şi nu îţi mai place pâinea, schimbi brutăria”. Ungureanu le-a atras atenţia disidenţilor că “trebuie să munceşti şi dacă nu vii din producţie”, o trimitere transparentă la faptul că mai ales Preda şi Baconschi au făcut campanie anti-Blaga, în special pe blogul personal sau pe Facebook şi că ar fi făcut mai puţină muncă politică în partid.

[...]

Cea mai mare întrebare legată de PDL priveşte însă viitoarea relaţie cu PNL. Cum Blaga nu a răspuns solicitării noastre, nu am putut obţine un punct de vedere de la el în acest sens. Blaga a negat că ar fi încercat o “înţelegere pe sub masă” cu PNL, reproşată de Andrei Chiliman, dar încă nu a dat un răspuns la acuzaţia formulată de Cristian Preda că nu respectă statutul neformând încă un guvern din umbră care să facă opoziţie la fiecare din politicile guvernului. PDL pare să stea deocamdată în expectativă, iar Cristian Preda ameninţă că “se va bate cu ei ca Vladimir Bukovski, cu propriile lor reguli”.

Faptul că PDL rămâne în continuare cu ochii pe PNL îl dovedeşte şi o declaraţie-avertisment adresată ieri PNL de Adriean Videanu:

“În momentul de faţă, partidul Brătienilor este prins în pânza de păianjen a PSD. Domnul Antonescu se află în faţa unei dileme: dacă se supără pe PSD, îi dă ocazia lui Victor Ponta să se victimizeze şi să se poziţioneze ca prezidenţiabil. PSD atât aşteaptă. Dacă rămâne în continuare în această alianţă, va trebui să suporte numeroase umilinţe şi puneri la punct pentru că V. Ponta şi PSD nu mai au nevoie de PNL, dar nici nu vor să facă primul pas spre divorţ. I-aş ruga pe colegii mei de la PNL să îşi aducă aminte de episodul Gheorghe Tătărescu din ’45-’47 şi de compromisul lui inutil cu Petru Groza. Pentru cei care au memoria scurtă, istoria se poate repeta. Cei de la PSD sigur nu au uitat. Cine de la liberali mai poate crede vorbind serios că PSD o să îl susţină pe Crin Antonescu preşedinte în 2014, lăsând loc şi pentru o competiţie corectă în 2016 între PNL şi PSD? Am avertizat de la început că PNL nu are forţa PSD şi că va fi doar instrumentalizat de Victor Ponta şi de partidul său. În 2005-2006 partidele din alianţa D.A. au guvernat ţara împreună, pe baza unui program gândit şi realizat în comun şi cred că a fost una dintre cele mai bune perioade pentru România”, aminteşte Videanu pentru a face cât se poate de clar că PDL aşteaptă în continuare de la PNL să i se alăture.

Alianţa D.A.
Cel de-al treilea nucleu de centru-dreapta este cel format din Forţa Civică şi PNŢ-CD, căruia i s-au alăturat recent şi disidenţii PNL din Iniţiativa România Liberală. Preşedintele Forţei Civice a făcut apel într-un interviu acordat Revistei 22 la constituirea unei platforme comune în trei trepte: listă comună la europarlamentare, candidat comun la prezidenţiale şi “federalizarea” formaţiunilor de centru-dreapta în vederea alegerilor parlamentare din 2014. Or, tocmai candidatul la prezidenţialele de anul viitor pare să despartă Alianţa D.A. de celelalte grupuri. PDL nu îl vrea pe Ungureanu candidat, iar MP este destul de reticentă la rândul ei. Marian Preda a recunoscut că este “sceptic” că o platformă comună se va putea realiza în vederea europarlamentarelor, dar a admis că aceste alegeri vor constitui testul dreptei şi “semnalul dat tuturor formaţiunilor de pe dreapta de a valorifica oportunităţile, de a valorifica mizele mari în dauna celor mici”.

Cum schimbă raporturile politice Constituţia USL
Ştirea difuzată ieri potrivit căreia liderii USL s-au înţeles asupra unui proiect de Constituţie care să elimine preşedintele din jocul numirii premierului şi obligativitatea ca premierul să fie desemnat de către partidul care obţine cel mai mare număr de voturi a creat un cutremur în lumea politică. Mihai Răzvan Ungureanu a declarat pentru România liberă că această prevedere care schimbă în favoarea premierului echilibrul politic “va crea o polarizare completă a spectrului politic, care se va împărţi în PSD şi anti-PSD”. Cum PSD este singurul partid care are baza de masă şi infrastructura necesară să obţină cel mai mare număr de voturi dintre toate partidele, PSD pare să devină pentru multă vreme partidul care va da premierul. Ceilalţi interlocutori au împărtăşit această evaluare. Ungureanu consideră că acesta este un argument foarte solid în favoarea creării în cel mai scurt timp a unei platforme comune, care ar obliga PNL la o reacţie faţă de posibila ameninţare că nu va deveni principala forţă de opoziţie în viitor.

Cu toate acestea, luptele actuale care se dau pe dreapta nu îndreptăţesc speranţa că această construcţie comună va fi realizată foarte curând. Fiecare dintre combatanţi pare să joace în acest moment propria carte şi toată lumea pare să aştepte să vadă cum va evolua relaţia dintre PSD şi PNL.