Brindusa Armanca
Întreaga presă din România este ocupată, din momentul condamnării și încarcerării sale, cu Gigi Becali. Nu se poate spune că nu e subiect de presă. Este. Privit corect, din perspectiva interesului public, subiectul ar trebui să scoată în evidență tangibilitatea marilor mahări corupți din politică, sau din fotbal, sau din business în fața justiției, faptul că jecmăneala din avutul public se pedepsește etc. Se mai poate aduce în dezbatere durata excesivă a procesului, lacunele codurilor de procedură sau ale legislației, tertipurile folosite de justițiabilii dotați cu putere și bani pentru a scăpa, în vreme ce se dau de ceasul morții în declarații cum abia așteaptă ei să își demonstreze nevinovăția ș.a.m.d. Prea puțin din toate acestea se poate vedea la televiziune. Masați la poarta penitenciarului zi, noapte, pe ploaie sau furtună, vajnicii reporteri ciugulesc cu nesaț grăunțe senzaționaliste: cum doarme Gigi, cu ce se bărbierește, ce televizor i se permite în celulă, cum jelește Steaua, ce zice mamă-sa, văru-su, popa. Un lamento sfâșietor pe toate ecranele, în tonalitatea minoră dată de politicienii noștri de la vârf, ca Ponta, Antonescu, Vadim Tudor și alți senatori sau deputați ”miloși”. Ridicat în slăvi pentru faptele sale de milostenie, Gigi Becali poate să își aștepte sanctificarea. Presa, cel puțin televiziunea, nu e interesată de sursa averii gigantice etalate cu trufie. ”Follow the money”, proiectul de investigație jurnalistică propus de Monica Macovei, nu stârnește deocamdată entuziasm. Nefiind la fel de bogați, spectaculoși și pitorești, ceilalți doi condamnați din lot, fostul ministru Babiuc și fostul șef de Mare Stat Major, Cioflină, nu sunt în atenția presei. În schimb se fac sondaje pentru Gigi: harnicul (din gură) Pieleanu, la comanda RTV-PSD, dă ca sigur procentul de 54% telespectatori care vor eliberarea imediată a infractorului. Vine însă din urmă Ziare.com cu un alt sondaj, la fel de puțin elaborat, care zice că peste 80% din repondenți se opun unei eventuale grațieri. Bine că nu s-a pierdut complet umorul în jelania generală. Kamikaze demonstrează la mișto cum vor arăta știrile fără Becali: ”Nici nu și-a instalat Gigi LCD-ul, că Siria a amenințat din nou Israelul” sau ”Gigi Becali este reprezentat la Bruxelles de Victor Ponta”. Avem și bancuri proaspete: ”Uite că, după ce a făcut schimb de terenuri, Becali o să facă schimb și de locuințe” și, o broderie cu trimitere la Adrian Năstase, ”Gigi Becali n-o să scrie nicio carte în închisoare, dar o să încerce să coloreze câteva”. România, ”Țara lui Satan”, cum o afurisea la necaz Gigi? Nu! Țara lui Salam (desigur, manelistul).
Tot la manele de jale și dor ar intra și interviul luat de Gâdea sopranei Angela Gheorghiu, în platoul Antenei 3. E regretabil că marea artistă s-a lăsat convinsă să intre într-o combinație compromițătoare, într-un dialog stânjenitor, unde n-a avut parte de respectul cuvenit, în mare contrast cu interviul luat de Marius Constantinescu la TVR Cultural în 2009, un interviu demn de a fi folosit ca exemplu la școlile de jurnalism. Tutuiala inadecvată, aplombul semidoct a lui Gâdea, bagatelizarea unei biografii prodigioase, tratamentul melodramatic, întrebările jenante, coborâte mereu la nivelul mondenităților ieftine, au tranformat interviul într-o mostră de jurnalism penibil, sesizat de artistă care s-a eschivat cât a putut pentru a nu lăsa să i se degradeze discursul, cu un zâmbet ironic sau aranjându-și stânjenită breteaua nărăvașă a rochiei. Nu e o surpriză ignoranța impetuoasă a lui Gâdea, gargaragiul de serviciu al Antenei 3, lipsa lui de cultură a mai fost demonstrată când a avut în față, ce-i drept mai rar, oameni de cultură autentici ca Pascal Bruckner sau Mihai Răzvan Ungureanu. Cu înaintași iluștri de genul Gabrielei Firea care încurca pe vremuri, tot la Antene, canzonetta cu aria, opera cu opereta și Marșul triumfal cu Imnul Regal, Gâdea e gata copt pentru scena politică. Acolo incultura și mitocănia nu riscă nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu