Fortul 13- este situat în raza administrativ teritorială a comunei Jilava, judeţul Ilfov ,la 10 kilometri sud de Bucureşti. El era unul din cele 18 forturi care făceau parte dintr-un sistem circular de apărare al capitalei construit în perioada 1875-1885 de catre inginerul belgian Henri Brialmont la comanda regelui Carol I.
În 1907 fortul este transformat în închisoare militară iar primii “chiriaşi” au fost câteva sute de ţarani răsculati din judeţul Ilfov. În perioada primului război mondial , penitenciarul a fost populat cu deţinuţi proveniţi din rândurile militarilor care refuzau să se prezinte la încorporare sau erau pedepsiţi pentru alte infracţiuni cu caracter militar,mulţi dintre ei fiind condamnaţi la moarte şi executaţi in “Valea Piersicilor”.
Carol al II-lea este cel care transformă penitenciarul Jilava într-unul politic în perioada interbelica, stare de fapt păstrată şi de guvernarea Antonescu .
Dupa 23 August 1944, regimul comunist va transforma “Jilava” într-unul din cele mai mari locuri de suferinţă şi martiraj ale istoriei recente universale.
“Jilava, închisoare subterană, vechi fort de apărare al Bucureştiului, avea pereţi groşi de 70-80 cm. în permanenţă umezi şi cuprindea camere de 12x5x2.20 şi de 4x4x2.2 cu priciuri de scândura pe 2 nivele şi pe jos cu ciment. În camerele mari au stat până la 280 de persoane având ca aer circa 0,5 mc. În camerele mici au stat până la 50 persoane şi beneficiau de 3/4 mc de aer. Dar au fost perioade când pe lângă obloanele puse în permanenţă se băteau şi giurgiuvelele în cuie, luni de zile, mai ales vara, ca pedeapsă. În aceste condiţii au murit oameni prin sufocare. Se dormea şi pe ciment, sub priciuri şi pe intervalul din mijloc şi chiar pe tinetele cu murdarii (care deversau mizeria din cauza supraaglomerării şi a suprasolicitării, până când “dom’ şef” se îndura să le golim).”
“Din prelucrarea fişelor avute la dispoziţie rezultă că, după indicele de frecventare”, pe primele patru locuri de detenţie se află, în ordine descrescatoare, penitenciarele Jilava 36,1%, Gherla 20,3%, Aiud 16,2% si Poarta Alba cu 12,7%. Procentele nu reflectă însă doar ordinul de mărime al locului de detenţie ci şi dinamica şi specificul.
Jilava, cu peste o treime din “treceri”, este locul de triaj pentru închisorile din afara şi dinăuntrul arcului Carpaţilor şi, totodată, locul de deposit pentru deţinuţii aflaţi în anchete sau procese la Bucureşti. În acelaşi timp, la Jilava aveau loc execuţiile oficiale ale deţinuţilor politici.”
Dupa “marea amnistie” a detinutilor politici din 1965, penitenciarul Jilava a mai functionat timp de 10 ani (pentru detinutii de drept comun) iar in 1975 a fost inaugurat (in imediata vecinatate a fortului – la nord) penitenciarul actual, fortul ramanand in stare de paragina si parasire .
Din mica analiză de mai sus se desprinde ideea amplasării Complexului Memorial “Crimele Comunismului” langa fostul Penitenciar Jilava-Fortul 13. Spre deosebire de “Sighet”, situl propus beneficiază de relaţia directă cu “centrul de putere” reprezentat de capitală. În plus, cel puţin din punct de vedere moral, nici o altă destinaţie nu s-ar putea da vechiului fort în momentul în care s-ar decide recondiţionarea acestuia.
Vechiul fort este propus spre reconditionare, dezideratul fiind acela de “a spune povestea Jilavei” iar propunerea mea este aceea de a construi in imediata vecinatate o cladire moderna, cladire semnal, gata sa gazduiasca toate functiunile presupuse de programul de arhitectura contemporan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu