CONTRATIMP

Popa Ines Vanda

Reduc la absurd tot ce pot să îți fiu

Pot culege o stea din nimicul pustiu?

Tu zețar de cristale, eu un nufăr în zale,

În a inimii vale, câte râuri de jale?

Într-un suflet rănit de nimicuri umbrit

Ești poem desfrunzit sau hotar împietrit ?

Mă-ntristezi sau m-alinți tresărind pătimaș,

Niciodată constant, când iubit, când vrăjmaș.

Eu un zbucium nestins, tu un strigăt învins,

Toamna-mi sângera stins ca nisipul prelins,

Eu verbu-a iubi, tu un mod de-a-nrobi,

Compromis nu pot fi, tu năvod de o zi.

Nu îmi cere s-aștept, nici nu vreau, nici nu pot,

Conjunctivului tău îi răspund prin boicot,

Te iubesc la prezent, nu-nțeleg un alt timp,

Pun cenzură pe gând, suntem doar contratimp.