IPS Nicolae Corneanu: „Îmi pare rău că am cedat în fața presiunilor”.

Sidonia Bogdan

Înalt Prea Sfințitul Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a fost înmormânt azi cu onoruri militare. Ierarhul a fost primul preot ortodox care a recunoscut, după Revoluție, că a colaborat cu Securitatea. Într-un interviu acordat ziarului România liberă, din 10 martie 1997, IPS Nicolae Corneanu a recunoscut reporterului Ion Zubașcu că a semnat note împotriva unui lot de preoți care reproșau „prostituarea Bisericii Ortodoxe” în fața puterii comuniste.

Zece ani mai târziu, CNSAS a stabilit că înaltul prelat a făcut poliție politică.

Publicăm mai jos cele mai relevante fragmente din acel interviu.

Reporter:
Nu demult, într-un cotidian din Timișoara, au apărut 3 pagini extrem de dure împotriva dumneavoastră. Prima pagină are titlul „Cinci preoți ortodocși acuză înalte fețe bisericești că au servit interesele regimului comunist”. A doua pagină vă atacă direct: „IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, e acuzat că a fost agent al Securității(....) În 1981 , cinci preoți ortodocși din Banat au adresat Patriarhului Iustin Moisescu o „Mărturie de Credință”, în care reproșau „prostituarea Bisericii Ortodoxe” în fața puterii comuniste și implicarea ierarhilor ortodocși în politica ceaușistă. Cei cinci preoți, Cornel Avrămescu, Viorel Dumitrescu, Emil Ambruș Cernat, Liviu Negoiță și Ionel Vinchici, s-au solidarizat cu părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa cerând eliberarea sa din închisoare. Au solicitat, de asemenea, conducerii Bisericii Ortodoxe învățământ religios, contacte libere cu alte comunități confesionale, libertatea pelerinajelor religioase, recunoașterea mișcării ortodoxe „Oastea Domnului”, recunoașterea Bisericii Romane Unite cu Roma (Greco-Catolică), accesul religiei în armată și pușcării etc. În urma acestui demers, cei 5 preoți ortodocși din Mitropolia Banatului au fost arestați de Securitate, suprevegheați, hărțuiți, interogați, torturați, expluzați din țară. Sunteți acuzat că ați semnat actele de caterisire a preoților și că ați colaborat cu Securitatea în realizarea planului de distrugere a acestor preoți ortodocși.

IPS Nicolae Corneanu: 
Nu numai Mitropolia Timișoarei a avut astfel de cazuri. Să vă dau un alt caz celebru: preotul Calciu-Dumitreasa a fost cercetat în București. Preotul Calciu a fost judecat bisericește și a fost exclus din preoție. Forurile civile, politice, din vremea aceea îi dădeau pe preoții dizidenți în judecata forurilor bisericești, care îi pedepseau. Eu am acceptat. Am semnat sentința de condamnare a acestor 5 preoți din Mitropolia Banatului, care atunci au fost excluși din preoție.

Reporter:
 - Recunoașteți, deci, că acest caz este real?

IPS Corneanu
 - Da.

Reporter:
 - Preotul Liviu Negoiță a fost trimis în judecată în baza ordinului 70B/1982, act emis și semnat de dumneavoastră. Prin Hotărârea nr.1, din 26 ianuarie 1982, ați semnat caterisirea preotului. Sfântul Sinod i-a respins recursul. Anchetat de Securitate și expulzat în America, preotul nu și-a găsit un loc vacant în parohiile ortodoxe și s-a întors în țară, unde nu s-a putut angaja nicăieri, pentru că Securitatea îi luase cetățenia.

IPS Nicolae Corneanu : 
 - Da. Sigur că da. Preoții au fost pedepsiți nu pentru că au fost dizidenți ci – unul pentru că a divorțat și s-a recăsătorit, altul – pentru că avea abateri de ordin disciplinar, bisericesc. Eu știam că ordinul vine de la regim să fie pedepsiți.

Reporter:
 - Pentru activitatea în cadrul Comitetului creștin pentru apărarea drepturilor religioase în România, din care făceau parte cei 5 preoți?

IPS Nicolae Corneanu
 - Nu a fost un comitet. A fost un grup de preoți care au semnat memorii de solidaritate cu preotul Calciu. Și altele.

Reporter:
 - Cum evaluați acum situația de atunci? Considerați că ați greșit, semnând acele acte?

IPS Nicolae Corneanu
 - Evident! Evident că am greșit. E unul dintre motivele pentru care eu m-am simțit vinovat. Nu vreau să exagerez, dar mi-am exprimat părerea de rău ca nimeni altul, c-am cedat în fața presiunilor. Și repet: N-am fost singurul!Eu, însă, mi-am mărturisit părerea mea de rău pentru ce am făcut atunci. Nu m-am gândit să iau la mine, dar am la Timișoara corespondența cu preotul Calciu, căruia i-am scris că-i cer iertare.

Reporter:
 - Ce presiuni s-au făcut asupra dvs?

IPS Corneanu- Am fost la Departamentul Cultelor, împreună cu Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală. Am fost chemați de actualul director al Băncii Internaționale a Religiilor, Ion Popescu, care era director în Departamentul Cultelor. Mi-a spus: se face mare caz de Calciu în străinătate. Consiliul Ecumenic al Bisericilor lansează apeluri, se vor face manifestații în favoarea lui Calciu, pentru eliberarea lui Calciu (care era coondamnat și închis în România). Mi-a dat un text de telegramă pe care l-am semnat și eu, împreună cu Mitropolitul Antonie.

Ce se spunea în telegrama pe care v-a dat-o Ion Popescu să o semnați?

IPS Corneanu
 - Se spunea: Calciu a fost legionar, Calciu a făcut..Calciu s-a declarat de partea Sindicatului Liber ( care s-a înființat la un moment dat). Deci, Calciu a fost pedepsit nu pe motive bisericești, ci pe motive politice, și e bine să stea la închisoare, acolo unde a fost condamnat de justiția română. Am iscălit această telegramă, împreună cu Antonie Plămădeală, la cererea și insistența acestui domn care era, atunci, director în Departamentul Cultelor.

Reporter:
Deci,acuzațiile care vi se aduc de colaborare cu Securitatea sunt reale. Au o bază...

I.P.S. Corneanu
 - Au o bază reală, pe care eu n-am negat-o!

(........)

Reporter:
 - Care ar fi soluția ca Biserica Ortodoxă Română de azi să scape de umbrele trecutului, de aceste pagini compromițătoare care ar putea ieși, în continuare, la suprafață?

I.P.S Corneanu
 - Nu pot da o soluție. Am crezut că de acest trecut- eu, cel puțin, și mă găsesc numai la mine- pot scăpa făcând pocăință, adică exprimându-mi părerea de rău. Nu vin azi să-mi susțin și să-mi apăr comportamentul de ieri. Am făcut compromisuri! Am făcut gesturile pe care le-am făcut, în primul rând pentru că nu puteam să nu le fac. Dacă nu le făceam, părăseam funcția pe care o dețineam, lucru care – în condițiile de atunci, ziceam și zic și azi- nu folosea Bisericii. Dar, pentru că am făcut compromisurile pe care le-am făcut și pentru că în credința mea creștină orice păcat, chiar și crimele pot fi iertate, dacă te pocăiești, eu am zis că mă pocăiesc.

Reporter:
 - În ce constă, concret, această pocăință?

IPS Corneanu

 - N-am avut niciodată niciun fel de reticențe în a mărturisi ceea ce am făcut, atunci, împotriva conștiinței mele. De aceea cred că Biserica...Prima întâlnire a Sinodului, după Revoluție, a fost un apel adresat preoților și credincioșilor din întreaga Patriarhie, Sinodul cerând iertare pentru compromisurile făcute. Și pentru tot ce s-a făcut până la Revoluție. Eu, personal, pe lângă ce a făcut Sinodul, mi-am mărturisit păcatele”. (...)