Dialoguri (26)

Corneliu Coposu cu Vartan Arachelian

Vartan Arachelian: 
Cred că nu v-ar fi stricat "Ştefan Gheorghiu" pentru că aţi fi ştiut să acţionaţi mai exact în faţa comuniştilor. Un curs de "construcţie de partid" v-ar fi prins bine.

Corneliu Coposu: 
N-am făcut decît să zîmbesc la toate aberaţiile acestea, trebuie să recunosc că au prins în opinia publică.
 Foarte multă lume, fără să facă efortul de a verifica toate aceste 
minciuni, lansate de la centru către toate colţurile ţării,  printr-o aparatură complexă care era bună executantă de dezinformare a rămas cu impresia că "oamenii" aceştia au avut dreptate, cu atît mai mult cu cît afirmaţiile lor erau susţinute şi de o presă care era creditată că nu poate să ospitalizeze minciuni chiar aşa de sfruntate. Lumea a început acum să se dezmeticească. Realitatea este că în timpul campaniei electorale era foarte greu de dezminţit aceste 
zvonuri, care erau lansate de un aparat întreg, compus din mii de oameni, salariaţi de regim, care nu aveau altă ocupaţie decît să dezinformeze şi să calomnieze.
Minciuna a fost una din armele de căpetenie, care a precedat campania electorală. La aceasta s-au adăugat violenţele, ameninţarea, starea de groază în care trăia opinia publică, care, odată cu recrudescenţa violenţei, se vedea întoarsă în atmosfera de pe vremea dictaturii comuniste.
 Această stare a determinat, de exemplu, intrarea în panică, în special, a populaţiei rurale care se ferea să-şi manifeste opţiunile politice, fiind sub permanenta ameninţare a unor elemente marginale. Ele au reuşit să împiedice complet contactul opoziţiei cu opinia publică de la sate. Datorită acestui fapt, în timpul alegerilor, foarte numeroase birouri electorale au organizat votarea fără prezenţa reprezentanţilor opoziţiei, a delegaţilor acestora,- ei au fost pur şi simplu scoşi cu forţa din centrele de vot. Votarea s-a făcut, exclusiv, în prezenţa preşedintelui şi a biroului, numit cu grijă din cadrul aderenţilor FSN. Bineînţeles că rezultatele au fost comunicate telefonic, fără respectarea unui minim de formalităţi impuse de decretul Legii electorale, în multe localităţi rurale voturile nici n-au fost numărate.

Vartan Arachelian: 
Partidul dumneavoastră, prin tradiţie, a fost un partid de masă şi în acelaşi timp şi un partid de stînga în perioada interbelică.

Corneliu Coposu: 
Centru - stînga.

Vartan Arachelian: 
Acuma, probabil, pe eşichierul politic sînteţi de centru-dreapta.

Corneliu Coposu: 
Da, că avem în stînga noastră o serie de formaţii, în orice caz, prin programul partidului nostru, faţă de situaţia politică interbelică, cînd eram la stînga centrului, acum în stînga noastră se înşiră o serie întreagă de partide cu o ideologie mai radicală, unele mergînd chiar spre anarhie.

Vartan Arachelian: 
Şi tot prin tradiţie, partidul dumneavoastră avea electoratul în Transilvania şi în mediul rural.

Corneliu Coposu: 
Rural, da.

Vartan Arachelian: 
Ce s-a schimbat în perioada post-revoluţionară, post-ceauşistă?

Corneliu Coposu: 
Mai întîi s-a diminuat foarte mult numărul populaţiei de la sate, mai apoi populaţia rurală a fost izolată complet de tentativa noastră de a lua contact cu ea. Personal, în 30 de zile de campanie electorală, n-am putut pătrunde decît în 3 comune. Deci, în timp de 30 de zile mi-a fost barată intrarea în comunele pe care vroiam să le vizitez.

Vartan Arachelian: 
Puteţi să-mi daţi un exemplu?

Corneliu Coposu: 
Pot să vă dau cîte vreţi. Pentru că am fost rugat să colaborez cu poliţia ca să-mi fie asigurată securitatea, anunţam din timp itinerariul, dar itinerariul acesta comunicat poliţiei ajungea imediat la conducerea Frontului care trimitea în întîmpinare echipele de şoc cu tractoare şi cu camioane, exact cu o jumătate de oră înainte de sosirea mea în localitatea anunţată. Ele îmi barau accesul în comună, cu ameninţări grave. Desigur că nu era să înfrunt cincizeci de ciomăgaşi care ne aşteptau gata să distrugă maşina şi eventual
 să mă linşeze. Renunţam, mergeam mai departe şi din nou 
întîlneam echipele de şoc. V-am spus că am reuşit în trei comune să fac întruniri electorale deoarece erau programate seara tîrziu, cînd componenţii echipelor feseniste erau într-o stare de ebrietate care le făcea imposibilă orice intervenţie; nu mai puteau să se mişte sau să vorbească. Pentru încurajarea eroismului lor civic derbedeii erau aprovizionaţi din belşug cu băuturi alcoolice, pe lîngă salariul pe care îl primeau.
Menţionez că ei au fost angajaţi special şi proveneau dintre elementele marginale ale societăţii: ţigani fără ocupaţie, deţinuţi de drept comun, care, la ieşirea lor din puşcărie, prin amnistia dată în preajma alegerilor, au fost angajaţi de manieră permanentă ca să constituie aceste echipe de intimidare şi de şoc, care aveau drept obiectiv să împiedice accesul opoziţiei, în special al partidului nostru, la ţară.
Prin programul din anul 1936 noi am anunţat că nu sîntem un partid de clasă, ci un partid de masă care urmăreşte armonia socială, care susţine şi respectă proprietatea particulară şi care are, prin programul lui, reformele indicate pentru prosperitatea ţării şi pentru protejarea tuturor categoriilor sociale cu un sprijin special dat acelor categorii care fuseseră lipsite de posibilitatea afirmării în regimurile trecute. Programul nostru, care a fost adus la zi după revoluţia din 22 decembrie 1989, cred că este cel mai indicat pentru a asigura o evoluţie corespunzătoare a societăţii româneşti în cadrul
armoniei sociale, eliminarea tuturor confruntărilor de natură etnică, religioasă a divergenţelor artificiale între categoriile sociale. Programul nostru nu a putut fi afirmat, deoarece alegerile din 20 mai nu au avut un caracter de dispută programatică. Posibilităţile de afirmare ale programului au fost nule.

Vartan Arachelian: 
Dacă e să ne referim la programul partidului dumneavoastră, ar trebui să vă întreb care a fost motivul pentru care afirmarea naţională nu figurează în platforma unui partid, cum e al dumneavoastră, care a fost artizanul principal al Unirii Transilvaniei cu ţara.

Corneliu Coposu: 
Să ştiţi că noi niciodată n-am fost excesivi în demonstrarea patriotismului nostru. Noi am păstrat în inimile noastre devotamentul patriotic şi nu l-am afişat la colţurile de stradă cum fac patriotarzii de circumstanţă din zilele noastre. N-am supralicitat niciodată în patriotism, pentru că am considerat că este indecent să-l afirmi, să afirmi că eşti bun român. Dar aceasta nu ne obligă să nu refuzăm lecţiile de patriotism date de anumiţi români, în special de fostele slugi ale dictaturii comuniste, care, bineînţeles, nu au 
autoritatea morală să fluture drapelul patriotismului românesc, în orice caz, în anumite regiuni ale ţării, unde există şi populaţii minoritare, afirmarea acestui patriotism poate degenera într-o diversiune.
De altfel o asemenea diversiune se operează prin agitarea
 naţionalismului românesc şi prin dezinformarea organizată care pretinde că ar exista un pericol pentru integritatea teritoriilor româneşti. Acest soi de patriotism e demagogic şi extrem de dăunător pentru că deturnează atenţia de la pericolele reale ale mersului României spre democraţie.

Vartan Arachelian: 
Sînteţi singurul şef de partid, dintre partidele mari, evident, care n-a fost ales în Parlament A fost de fapt nota de plată pentru combativitatea şi comportamentul dumneavoastră?

Corneliu Coposu: 
In judeţul în care am candidat erau stabilite, prin Legea electorală, 5 locuri, în mod cu totul surprinzător, la repartizarea mandatelor s-a tăiat un mandat de la judeţul Sălaj şi s-a atribuit judeţului Prahova. De fapt s-a procedat de o manieră care a fost foarte greu de demonstrat în faţa observatorilor străini, care nu puteau concepe asemenea manopere.
Exista o lege, mai bine zis un decret, care stabilea pentru
 fiecare judeţ un număr de candidaţi. Fără nici un fel de dispoziţie legală, nici măcar un ordin sau un jurnal al Consiliului de miniştri, s-a procedat cu totul abuziv, împărţindu-se mandatele după bunul plac al celor de la Comisia electorală şi astfel judeţul Sălaj, care avea repartizate 5 mandate, s-a pomenit lipsit de unul din mandate. Astfel se face că în prezent are numai 4 reprezentanţi în Parlament, deşi legea prevedea 5. A fost un abuz, evident. N-am regretat deloc
 nealegerea mea fiindcă nu aveam nici un fel de dorinţă de a popula acest parlament ridicol, nereprezentativ, care nu face cinste României.

Vartan Arachelian: 
Acum două zile, pe 17 mai, partidul dumneavoastră a marcat anul care a trecut de la alegeri printr-un marş urmat de un miting, întîmplarea a făcut să nu fiu în Bucureşti, să nu pot vedea nici la televizor măcar reportajul de la acest eveniment. Aş vrea să-mi spuneţi, amintindu-ne de valul acela de noroi, de denigrări, cu care a fost partidul şi dumneavoastră, ca lider al acestui partid, asaltaţi în perioada preelectorală, cum aţi fost primiţi de populaţia Bucureştiului?

Corneliu Coposu: 
Spre satisfacţia noastră, de data aceasta am observat o afluenţă considerabilă venită din sînul opiniei publice spre partidul nostru. Nu a fost o surpriză pentru că în ultimele întîlniri pe care le-am avut la Bădăcin, la Cluj şi la Piteşti, am observat o schimbare radicală de atitudine a populaţiei faţă de noi.
La Piteşti, de exemplu, ca să mă rezum numai la întîlnirea 
aceasta, sala mare a fost suprapopulată şi atunci a trebuit să ieşim în stradă. Ceea ce mi s-a părut inedit, faţă de campania electorală şi de lunile care au precedat-o, a fost faptul că populaţia Piteştiului care, profitînd de prima zi frumoasă de primăvară, era ieşită pe străzi, a întîmpinat pe fruntaşii partidului nostru cu aclamaţii.
Datorită măsurilor luate de poliţie, pentru a asigura ordinea, maşinile noastre au fost precedate de o maşină cu girofar a poliţiei, care a atras asupra noastră atenţia mulţimii uriaşe de pe străzi, prin mijlocul căreia am trecut. Am fost ovaţionaţi, am fost opriţi de grupuri de fete şi de doamne care ne-au oferit flori.

Vartan Arachelian: 
Cum v-aţi simţit?

Corneliu Coposu: 
Am marcat o schimbare de atitudine. De data aceasta n-am fost întîmpinaţi cu fluierături, cu huiduieli, aşa cum eram obişnuiţi din campania electorală.

Vartan Arachelian: 
Eu ştiu care este explicaţia, dar vreau să mi-o confirmaţi şi dumneavoastră.

Corneliu Coposu: 
Eu cred că lumea simplă a început să se dezmeticească, pentru că, fără îndoială, ea a înregistrat toate promisiunile demagogice care au fost făcute de exponenţii puterii politice în perioada preelectorală, în timpul alegerilor şi ulterior prin interviuri şi declaraţii, prin apariţiile la Televiziune ale factorilor de decizie. Oamenii şi-au dat seama că toate promisiunile nu sînt decît păcăleli, că situaţia este gravă, că oamenii sînt în pragul lichidării poziţiei lor profesionale, foarte mulţi sînt daţi afară din serviciu, 
magazinele sînt goale, că toate promisiunile feseniste sînt minciuni, iar realitatea post-electorală e teribil de vitregă mai ales pentru păturile cele mai sărace - care sînt şi cele mai numeroase - ale ţării.


va urma