luni, 22 septembrie 2014

De odinioară


Rodica Grindea









Slova nescrisă a sufletului


nici gând să fi fost deslușită


cu dicționarul.






Iubirile rostogolite


pe dealuri, printre salcâmi


sfidând piatra cenușie


a zidului de mânăstire


ori prin ierburile ce-mi treceau


de creștet


la margine de țintirim


nu se poticneau niciodată


de cuvinte.






Vegheau pe-atunci doar stelele


privind printre brazi


să ne păzească însingurările


pe când în pletele mele


nedomolite


îți înfigeai degetele


ce cunoșteau pe de rost



drumul sărutului. 





















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu