Mărul de aur

Dan ROMAŞCANU

Există în lumea competitivă a industriei 'hi-tech' un club foarte exclusiv. Câţiva dintre bunii mei prieteni şi specialişti de excepţie în domeniile tehnice sau comerciale ale profesiei fac parte din el. Este drept, în ultimii ani numărul membrilor este în scădere, dar, ca în orice club exclusiv şi de calitate, cei mai buni ramani fideli până în ultimul moment şi chiar şi după aceea. Aş numi acest club 'Clubul Bârfitorilor lui Apple' sau în engleză 'Apple-Bashers Club' (A-BC).  Nimic din ceea ce ar anunţa firma Apple ca produs nou sau ca direcţie, nici succesul comercial şi nici realizările tehnice sau de design nu îi vor face pe aceştia să ia în serios (cel puţin în declaraţiile publice) compania înfiinţată de Steve Jobs, Steve Wozniak şi Ronald Wayne în 1976. Cine doreşte o confirmare poate căuta pe youtube subiectul 'clubr on Apple' pentru a găsi o bogată colecţie de persiflări ale anunţurilor unor produse Apple, ca iPhone sau iPad, din partea CEO-ului companiei concurente Microsoft. Şi colecţia este bogată şi impresionantă.


Ce-i drept, istoria companiei Apple nu a fost nici pe departe lină şi permanent ascendentă. După ce a introdus la începutul anilor '80 o mare parte din conceptele fundamentale ale hardware-ului şi software-ului calculatoarelor personale, Apple Computers (cum se numea firma atunci, reflectând şi o anumită concentrare  a profilului) părea că se izolase spre sfârşitul deceniului '80 şi începutul anilor '90 într-o nişă a calculatoarelor performante grafic folosite de grupuri selecte de utilizatori. Îmi amintesc entuziasmul pe care îl stârnea numele lui Apple între prietenii mei arhitecţi, exact în perioada în care Microsoft prelua şi extindea multe dintre ideile descoperite la Apple (dar nu numai) şi le lansa pe piaţa calculatoarelor PC dotate cu sistemul de operare DOS (va amintiţi?) şi apoi MS-Windows. Revenirea lui Steve Jobs la cârma companiei şi ajutorul, nu chiar dezinteresat, primit de la Bill Gates au fost factorii determinanţi în resuscitarea companiei, reorientarea spre pieţe mult mai extinse de consumatori, şi în final succesul şi poziţia dominantă de astăzi pe pieţe multiple, de la PC la cele ale divertismentului, muzicii, activităţilor comerciale. Apropo, locul ales de Tim Cook, actualul CEO al lui Apple pentru anunţarea marţi, 9 septembrie, a noilor produse ale firmei arată că Apple de azi este mândră şi conştientă de istoria şi tradiţia în devenire a companiei - este aceeaşi sală în care Steve Jobs anunţa lumii acum 30 de ani lansarea primelor calculatoare Macintosh şi în care a fost făcută cunoscută şi lansarea în 1998 a lui iMac, momentul istoric în care litera 'i' a devenit inseparabilă de desenul mărului.


Anunţurile făcute la 9 septembrie includ două noi modele de iPhone din generaţia a 6-a care vor apărea în această săptămâna, primul model de ceas Apple cu data de lansare 2015 care marchează intrarea lui Apple în sectorul de produse 'wearables' (îmbrăcabile) şi o sumedenie de aplicaţii noi sau versiuni extinse ale unor aplicaţii existente.


Nu au fost surprize prea mari în ceea ce priveşte telefoanele, multe dintre noile funcţii şi performanţe circulau pe piaţa zvonurilor şi fuseseră deja dezvăluite neoficial de bloggeri. Singura surpriză poate a fost negativă, căci tehnologia de 'sapphire glass' (sticlă de safir) care părea că va intra în dotarea posesorilor de telefoane mobile inteligente nu este prezentă în anunţul despre telefoane, fiind rezervată exclusiv ceasurilor. Această tehnologie previne enervantele şi oarecum inevitabilele zgârieturi ale ecranelor la contactul cu obiecte ascuţite sau la şocuri până la o limita rezonabilă. În schimb, aşa cum era de aşteptat, cresc dimensiunile ecranelor, ele având acum diagonale de 4,7 inches pentru modelul iPhone 6 şi de 5.5 inches pentru modelul iPhone 6 Plus, ceea ce reprezintă o creştere de până la 40% a suprafeţelor ecranelor faţă de modelul precedent iPhone 5S. Din acest punct de vedere, Apple este cea care răspunde supralicitării concurenţilor şi în special a firmei Samsung ale cărei modele din linia Galaxy sunt apreciate de utilizatori (şi) pentru flexibilitatea şi uşurinţa de folosinţă oferită de un ecran ceva mai mare. Avansuri în tehnologiile mecanice şi energetice (baterii) fac însă ca noile modele de telefoane Apple să fie mai subţiri decât toate cele precedente, rezonabil de uşoare în greutate, şi cu o viaţă independenţa între reîncărcări de o durată sporită.  Mai sunt de remarcat şi progrese anunţate în tehnologia de fotografiere, un alt aspect în care Samsung dă o ripostă frumoasă lui Apple, calitatea aparatului de fotografiat/filmat încorporat fiind considerată mai bună la produsele firmei coreene.


Elementul de noutate spectaculoasă îl reprezintă introducerea pe piaţă începând cu anul 2015 a liniei de produse Apple Watch (pe care bursa de zvonuri îl numea iWatch). Acestea reprezintă nu numai intrarea lui Apple în domeniile tehnologiilor Internet of Things (IoT) şi dispozitive wearable (îmbrăcabile) ci şi o consacrare oficială şi lansarea în pieţele de foarte larg consum a acestor tehnologii. Ceasurile Apple nu vor fi ieftine, cele mai 'accesibile' modele din cele trei linii anunţate (de la 'sport' la 'de luxe') costând 349 de dolari americani. Diferenţele de preţ sunt datorate nu numai dimensiunilor şi performanţelor, ci şi ambalajelor şi prezentării diferite pentru pieţele diferite. Funcţionalitatea de bază include însă accesul prin intermediul ceasului la o gamă largă de aplicaţii, unele deja existente pe telefoanele mobile, altele noi, toate cu o prezentare şi mod de interacţiune cu utilizatorul care încă vor fi descoperite şi acceptate (sau nu) de utilizatori. Sunt curios, de exemplu, cum vor primi aceştia anunţata diferenţiere între 'click' şi 'apăsare' pe ecran în care s-a investit o cantitate enormă de timp, talent şi bani pentru cercetare şi dezvoltare. Sunt foarte greu de prevăzut în avans succesele sau eşecurile în acest domeniu, Apple are o tradiţie de îndrăzneală în inventivitate, dar nici ea nu a fost ocolită de eşecuri, şi depinde şi de ce vor face şi cum vor răspunde competitorii. O altă întrebare deschisă este în ce măsură vânzările de ceasuri Apple, care vor putea fi folosite şi ca telefoane şi porţi de acces la aplicaţii, vor influenţa vânzările de telefoane mobile. Se va produce aici ceea ce specialiştii în economie numesc 'canibalizare', adică o creştere a vânzărilor într-un sector în detrimentul vânzărilor unui alt sector al aceleiaşi firme?


Una dintre aplicaţiile telefoanelor şi ceasurilor Apple care a stârnit mare interes este cea de 'portofel electronic' care va permite interfaţa cu sistemul de plată electronic securizat 'Apple Pay mobile solution'. Ca şi în cazul altor pieţe (cea a cărţilor sau a media pentru muzică şi filme), Apple îşi creează un sistem închis, şi intră încă într-o piaţă nouă pentru companie, dar nu complet nouă în industria şi comerţul din America de Nord. Aplicatia Google Wallet a concurenţilor de la Google, de exemplu, există din 2011. Bazat pe tehnologia Near Field Communications (NFC), Apple Pay va fi lansat luna viitoare şi vor putea fi efectuate plăti prin intermediul lui în peste 220 de mii de magazine aparţinând unor reţele dintre cele mai cunoscute. Vor fi convinşi utilizatorii să folosească acest sistem alternativ, va deveni el un concurent serios al portofelului cu card-uri pe care îl cărăm majoritatea dintre noi? Un semn de întrebare pe care şi-l pun utilizatorii este legat de securitatea tranzacţiilor şi a informaţiei personale, şi aici Apple a avut ghinionul ca exact în săptămâna precedentă anunţului să izbucnească un scandal legat de dezvăluirea unor fotografii 'compromiţătoare' ale unor vedete feminine ale muzicii şi ecranului, fotografii păstrate în spaţiul virtual al 'norilor' lui Apple. Ori tocmai iCloud este cea care păstrează şi informaţiile utilizatorilor, inclusiv 'secretele' cibernetice care autentifică plăţile. Este de sperat că asemenea incidente vor duce şi la răspunsuri prin protecţii adecvate din partea celor cărora utilizatorii le încredinţează informaţia. 



Ca orice subiect de denigrare furibundă, şi Apple are în mod simetric o masă importantă de fani necondiţionaţi. Fac parte dintre ei reprezentaţii generaţiilor tinere care sunt gata să stea nopţi întregi la cozi în faţa magazinelor Apple din lumea întreagă pentru a fi printre primii care să achiziţioneze produsele noi în primele minute după lansarea anunţată. Ceea ce este mai important pentru firmă este că aceşti consumatori sunt foarte numeroşi şi sunt dispuşi să folosească banii economisiţi cu grijă sau conturile în bancă şi card-urile de credit ale părinţilor pentru a cumpăra produsele dorite în perioada imediat următoare lansărilor, fără a aştepta coborârile de preţuri care apar în mod inevitabil după câteva luni. Cei care continuă activitatea lui Steve Jobbs la conducerea firmei Apple pot - aşa cum se spune prin locurile în care trăiesc eu - râde de denigratori în drum spre bancă.