ZBORUL

Cecilia Bejan

Daca as putea sa zbor
Ca o pasare peste mare
As elibera sufletul inchis
Si gadurile inabusite .

Prind in palme vantul
Si-l rog sa-mi aduca
Un strop de parfum
De dorinti si amintiri.

Dragostea-i mai trista ca sufletul
Mai tare ca numele pe care-l chem
In pieptul ranit de plansul bucuriei
Cand strigi oare : Iubito !

Ardoare si dor inchise in mine
Durere incompleta melancolie
Lacrimi imbibate in nostalgie
Sub miezul de nelinisti.

In zborul meu ratacit
Impatuream inima in mahnire
Si ochii mei ingenucheati pe rug..
Asteapta si se asaza
Ca faramele de ceata.

Te vei ruga de ei si-mi amintesti
La umbra unei crengi subtiri
Sub un salcam...
Si noi puteam fi... miri.