Ca o vrăjitoare

Luiza-Adriana Grama

În miez de noapte ca o vrăjitoare

Pe mătură-aş veni să te răpesc,

Ca să te-nchid tăcut în carul mare

Şi să vibrezi când vreau să te găsesc.

Aş prinde luna-n cuie drept pedeapsă

Că-n multe nopţi la ea mi te-a chemat

Şi dorul strâns într-o cutie-albastră

Pentru vecie ţi l-aş face pat.

Cu buze-nsângerate drept lalele

În primăveri ţi-aş desena mereu

Iubirea mea, ca pe un dans de iele,

Pierdută-n zborul tău de alizeu.

Bătând din gene aş stârni maree

Nisip clepsidrei veşnic să-i robesc,

Căci zeu îmi eşti, şi eu îţi sunt femeie,

Şi toate astea fiindcă te iubesc.