sâmbătă, 26 octombrie 2013

INTERVIU ION MIHAI PACEPA (2)


Andrei Bădin





28 iulie 1978. Ziua în care cel mai înalt defector din lagărul sovietic a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Numele său: Ion Mihai Pacepa, consilierul președintelui României de la aceea vreme, Nicolae Ceaușescu, și șef al spionajului extern. La 35 de ani de la defectarea sa, generalul Ion Mihai Pacepa a acordat în exclusivitate un interviu jurnalistului Andrei Bădin pentru postul B1 Tv.


ȘI-A SCHIMBAT DE DOUĂ ORI IDENTITATEA ÎN SUA

Andrei Bădin:
S-a fabulat mult despre viata dvs in Statele Unite. La un moment dat Securitatea se lăuda că ar fi identificat locul unde vă aflati? In carte povestiti că v-ati schimbat de două ori identitatea…

ION MIHAI PACEPA:
Este adevărat. "Shit happens", se spune in America. Am pierdut una din bătăliile cu Securitatea, si a trebuit să iau viata de la capăt.

Andrei Bădin:
E usor sa iei viata de la capat la maturitate, si inca de doua ori?

ION MIHAI PACEPA:
Este ca si cum te-ai naste din nou, Andrei. Am luat totul de la capăt. Alt nume. Alt trecut. Alti prieteni. Alt viitor. Doar profesia de inginer chimist a rămas aceiasi.


SCRISOAREA LUI PACEPA CĂTRE FIICA SA RĂMASĂ ÎN ROMÂNIA

Andrei Bădin:
Domnule general, in Romania in 1978 a rămas fiica dvs, Dana, si sotul ei. La un moment dat i-ati scris un mesaj Danei, dacă nu mă insel prin intermediul cotidianului francez Le Monde. Congresmenul Frank Wolf povestea si dansul 2 episoade legate de Dana….

ION MIHAI PACEPA:
Asa e, Andrei. După ce am primit azil politic in SUA am publicat in "Le Monde" o scrisoare deschisă adresată Danei, pe care Securitatea a tinut-o apoi 11 ani sub arest la domiciliu. Am descris in nou mea carte această scrisoare, care in anii 1980 a fost citită si răscitită la Europa Libera. Redau un fragment:

''Timp de 20 de ani am avut nesansa sa fiu implicat in furt the technologii vestice ... Am fost implicat in furt, dar nu si in asasinate ... In 1978 am primit ordin să organizez asasinarea lui Noel Bernard, directorul programului romanesc la Radio Europa Libera, care infuriase pe Ceausescu cu ironiile sale la adresa cultului sau personal. A fost tirziu, in iulie, cand am primit acest ordin, si cand am fost nevoit să aleg intre un bun tată, sau un criminal politic. Cunoscandu-te, Dana, am fost convins că preferi să nu ai tată, decat să ai un tată criminal.”


POVESTEA ORIZONTURILOR ROȘII

Andrei Bădin:
Sunt multe momente importante ce contrazic fundamental dezinformările care circulă si azi in Romania. Cu permisiunea Dumneavoastră, Domnule General, le-as puncta, pe rand…

ION MIHAI PACEPA:
Te rog, Andrei

Andrei Bădin:
1987. Semnati, domnule general, cartea "Orizonturi Rosii" in care faceti dezvaluiri despre Nicolae Ceausescu si camarila sa. Directorul Europei Libere din aceea vreme, istoricul Vlad Georgescu, decide să facă un serial radiofonic. Este amenintat: dacă dai cartea lui Pacepa, mori. Si-a murit. Intr-un mod asemănător cu alti doi directori ai celebrului post de radio in limba romană de la Munchen….Celebrul cancer si celebrul Radu…

ION MIHAI PACEPA:
Este adevărat. Acest dramatic episod a fost descris pe larg in cartea "Autopsia Unei Inscenari Securiste," scrisă de ziaristii Sorin Rosca Stănescu si Cornel Dumitrescu la mijlocul anilor 1990. Apoi, Nestor Ratesh, devenit director al programului roman de la Europa Libera după moartea lui Vlad, a petrecut trei ani in archivele Securitătii, unde a găsit documente atestand implicarea Securitătii in asasinarea lui Noel si a lui Vlad.

Andrei Bădin:
Nu am citit multe recenzii ale cărtii "Orizonturi Rosii" in Romania. Cum a fost primită in SUA?

ION MIHAI PACEPA:
A fost publicată in trei editii consecutive in limba engleză plus una vorbita, pe opt casete de magnetofon, si alta in limba romană pentru emigratie. In 1988 a fost tradusă in limba maghiară si publicată ilegal in Ungaria, sub forma unei cărti de buzunar, stil Mao. După executarea lui Ceausescu, cartea a fost republicată in 27 alte tări, a avut sute de recenzii, si a devenit obiect de studiu in unităti militare si scoli din SUA. "Orizonturi Rosii" continuă să fie in librării după 26 de ani de la publicarea ei - evident, există alti Ceausesti in diverse colturi ale lumii.


GESTUL FĂRĂ PRECEDENT AL LUI PACEPA

Andrei Bădin:
Imediat după moartea lui Vlad Georgescu i se propune lui Nestor Rates, atunci corespondent al Europei Libere la Washington, să preia conducerea departamentului romanesc de la Munchen. Făceti un gest fără precedent. Vă intalniti cu Rates. De ce?

ION MIHAI PACEPA:
L-am cunoscut pe Nestor in 1978, cand l-am insotit pe Ceausescu in SUA, si am fost impresionat de curajul său. Nestor a fost unul din foarte putinii ziaristi care au indrăznit să-l infrunte public pe tiran, pană si la faimosul Club al Presei din Washington, si am vrut să-l avertizez. Stiam că Noel nu a murit de moarte bună, si i-am spus ceiace stiam despre războiul lui Ceausescu impotriva directorilor Europei Libere.

Andrei Bădin:
Nestor Ratesh insa nu v-a ascultat si a plecat să conducă Europa Liberă, la Munchen.

ION MIHAI PACEPA:
Ma bucur enorm că am gresit. Cred ca dezvăluirile din "Orizonturi Rosii," in care am descris războiul lui Ceausescu cu directorii Europei Libere, au jucat un rol.


CONGRESMENUL FRANK WOLF A SCOS-O PE FATA LUI PACEPA DIN ROMÂNIA

Andrei Bădin:
Urmeaza 22 decembrie 1989. Fiica dumneavostră Dana era in continuare la Bucuresti. Vine la Bucuresti congresmenul Frank Wolf să o ia. Ce s-a intamplat?

ION MIHAI PACEPA:
Congresmanul Frank Wolf, care pină acum a fost reales de 17 ori, este expertul Congresului SUA in probleme romanesti. Este si un prieten drag. El a petrecut Revelionul anului 1989 in avion, zburand la Bucuresti. S-a reintors cu Dana, cu sotul ei si cu socrii ei la 6 ianuarie 1990.

Andrei Bădin:
Potrivit zvonistilor din Romania, Dana ar fi fost atat de dezgustată de "trădarea" dumneavostră incat ar fi refuzat să vină la Dvs. in SUA. Cum le răspundeti?

ION MIHAI PACEPA:
Dana si sotul ei au fost primii romani care au ajuns in SUA după executarea lui Ceausescu. Sosirea lor impreună cu Congressmanul Wolf a fost transmisă la 44 statii de televiziune americane si străine. In semn de recunostiintă, sotul Danei, sculptor, a făcut un bust al Congresmanului pe care i l-am dat. Cel de al doilea capitol al noii cărti a Congresmanului Wolf, intitulată "Prisoner of Conscience," este dedicat cărtii mele "Orizonturi Rosii," si eliberării Danei. Citez din el:
Bustul este acum in sufrageria mea, si de cate ori il vede, nepotul meu cel mai tanăr ii freacă nasul. Bustul nu este, fără indoială, cel mai fidel portret al Congressmanului, spune Generalul Pacepa, dar pentru Dana si Radu el este un simbol al libertătii.

Andrei Bădin:
Domnule general, de unde sunteti originar din Romania?

ION MIHAI PACEPA:
Stiu unde baţi. Mă bucur ca pot clarifica. M-am născut in Bucuresti, am crescut in Bucuresti, am devenit inginer chimist in Bucuresti, am lucrat in Bucuresti, si am rămas locuitor al Bucurestiului pană am făcut ruptura cu Ceausescu. Acesta, care se pretindea nationalist, nu vroia insă ca tara să afle că un român get beget s-a rupt de dictatura sa, si a ordonat Securitătii să insceneze că eram de fapt un jidan ceh aciuit in Romania, un boanghen, o corcitură de german, si nu mai stiu cate alte bazaconii. Securitatea s-a executat. Asa s-a scris istoria in Romania comunista. Vă amintiti de Pătrăscanu? De Iuliu Maniu? De Titulescu? De Dinu Brătianu? Si pe ei Securitatea i-a prezentat drept corcituri de romani in slujba spionajului englez, american, german, sau mai stiu care. Toti erau romani get beget.

Andrei Bădin:
Domnule general, de unde sunteti originar din Romania?

ION MIHAI PACEPA:
Stiu unde baţi. Mă bucur ca pot clarifica. M-am născut in Bucuresti, am crescut in Bucuresti, am devenit inginer chimist in Bucuresti, am lucrat in Bucuresti, si am rămas locuitor al Bucurestiului pană am făcut ruptura cu Ceausescu. Acesta, care se pretindea nationalist, nu vroia insă ca tara să afle că un român get beget s-a rupt de dictatura sa, si a ordonat Securitătii să insceneze că eram de fapt un jidan ceh aciuit in Romania, un boanghen, o corcitură de german, si nu mai stiu cate alte bazaconii. Securitatea s-a executat. Asa s-a scris istoria in Romania comunista. Vă amintiti de Pătrăscanu? De Iuliu Maniu? De Titulescu? De Dinu Brătianu? Si pe ei Securitatea i-a prezentat drept corcituri de romani in slujba spionajului englez, american, german, sau mai stiu care. Toti erau romani get beget.


PACEPA ȘI JURĂMÂTUL MILITAR

Andrei Bădin:
Sunt numeroase voci in Romania care va acuza ca v-ati tradat juramantul militar. Considerati ca l-ati tradat?

ION MIHAI PACEPA:
Nu. In juramantul meu militar m-am angajat să-mi apăr tara, si am făcut tot ce am putut ca sa o apăr de tirania lui Ceausescu. Sunt mandru că am avut curajul să mă iau la trantă cu el, si bucuros că mi-am putut ajuta concetătenii să se debaraseze de el.
Generalul Emil Bodnaras a făcut exact ce am făcut eu, dar nu a fost niciodată acuzat că si-a trădat juramantul militar. De ce? Pentru că el a cerut azil politic in Moscova, nu in Statele Unite? Departe de mine gandul de a mă compara cu Generalul de Gaule, dar si el a facut exact ce am făcut eu, si nu a fost acuzat nici odată că si-ar fi incalcat juramantul militar. Dimpotrivă.


PACEPA: AM LUCRAT ÎN SPIONAJUL EXTERN, NU SECURITATEA INTERNĂ

Andrei Bădin:
Unii din Romania vă acuză ca ati fi comis atrocităti la Canal. Cum le răspundeti?

ION MIHAI PACEPA:
Faptul că as fi fost conectat cu lagărul de muncă de la Canal este o altă dezinformare securistă menită sa-mi schimbe trecutul. In ultimii mei 24 de ani in Romania am condus spionajul stiintific si technologic (S&T) al Romaniei, nu Securitatea internă, iar in ultimii sase ani am condus si activitatea de dezinformare externă, menită să creieze un cult al lui Ceausescu in occident. Nu am avut nici o atributie legată de securitatea internă - cu exceptia primilor patru ani, cand, asa cum am mentionat, am fost ofiter inferior in directia de contrasabotaj, unde am răspuns de industria chimică, nu de canal.
Sarcina mea principală in ultimii 24 de ani in Romania a fost să ajut dezvoltarea economiei nationale, care devenise muribundă sub Ceausescu. Am considerat această sarcină ca fiind o datorie patriotică, si am făcut tot ce am putut ca să-mi ajut tara. O analiză a activitătii S&T făcută de Comitetul Politic Executiv cu cateva luni inainte de a mă rupe de Securitate, a conclus că cca 30% din unitătile industriale ale Romaniei au fost create cu ajutorul technolgiilor furate din Occident. Am descris această analiză in "Orizonturi Rosii." Concluziile ei au fost, evident, lăudătoare, pentru că Ceausescu si Elena conduceau intreaga activite de spionaj S&T. Dar numeroase fabrici si combinate au fost in mod real construite cu technologii furate, pentru că Romania nu avea bani să le cumpere. Printre ele: Combinatul chimic de la Borzesti, fabricile de piele sintetica, de film si hartie fotografica color, fabrica de motoare diesel si laminoarele pentru folii de aluminiu sunt doar cateva exemple. Imi pare bine că am contribuit la realizarea lor, si mă bucur că ele continuă să fie folositoare tării.

(va urma)











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu