miercuri, 9 octombrie 2013

Mă-nalţ până la cer

Petre Violetta




Mă-nalţ la Cer şi mai departe, fără zbor

Să Îmi urmez destinul scris în palimpsest

Nu dau nici azi, nici mâine nici un test

De moarte sau de viaţă. Şi Mi-e dor



De lumea pentru care am murit odată

Doar din iubire, Eu ştiindu-Mi soarta

M-oi aşeza în ceruri tot de-a dreapta

Lui Dumnezeu, ce-Mi e stăpân şi tată



De-acolo voi putea privi păcat şi dor

Şi-oi mângâia şi lacrima durerii

Voi prinde asfinţitu-n pragul serii

Şi-n vise albe-l voi tivi cu-n zbor



Spre răsăritul ce vi-l pun pe pleope

Cu mângâierea rugăciunii Mele

Strigaţi, căci vă aud până la stele

Deşi Eu nu-s, vă sunt tot mai aproape








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu