Aura
Popa
Mi-aş fi dorit să te
cunosc mai bine,
Să-ţi ştiu şi umbra
umbrei pe de rost,
Chipul blajin şi trist,
cu riduri fine
 Sau
adâncite. Şansa nu ne-a fost
 La
îndemâna ultimei convingeri.
Nisipul norocos s-a
risipit.
Buchete de tăceri şi
neatingeri
 Am
strâns pe câmpul gândului trudit.
Mi-aş fi dorit să
recunoşti în mine
 Tot
ceea ce în tine n-ai găsit
 Dar
chiar de-n loc pământul azi l-ai ţine
 E
prea târziu să-mi spui… că m-ai iubit…

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu