vineri, 25 octombrie 2013

CĂLĂTORI SUB COLŢUL DE CER



Maria Ciobotariu




Mi-am aşezat visele – petale de flori

în palma ta.

Şi am şters lacrimile

în amurgul

luminat de stele.

Încet , durerea s-a stins

în ploi reci căzute peste noi.

Un paradox bizar…

ne cheamă şi ne desparte iar.

Suntem stropii de ploaie

risipiţi de furtună.

Călători sub colţul de cer,

Separaţi şi totuşi împreună,

În sfera nopţii…

un mister !








2 comentarii:

  1. ...Dacă aş fi eu soarele, te-aş îmbrăţişa cu raze, aş da strălucire zâmbetului tău, ţi-aş trimite caldura în suflet şi ti-aş lumina întreaga viaţă ! Dar sunt doar eu... o prietenă...care se gândeşte la tine şi îţi trimite doar gânduri bune, O zi frumoasă şi un Weekend special !

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc pentru acest mesaj de suflet !!!

    RăspundețiȘtergere