Grupaj de poezii (16)

HAI, MAMĂ…

Graur Valentina

Mai cântă-mi, mamă, cântecul de leagăn,

Lungește număratu-n voci de cuci,

Mai toarce-n seară visuri fără seamăn

Și-ndepărtează drumul pân-la cruci.

Mai pune-mi, mamă, mâna ta pe suflet

Și apără-mă-n vară de îngheț,

Pătrunde-n mădularele de cuget

Și reîntoarce-mi mersul cel semeț.

Topește,mamă, norii de pe ceruri,

Ce-n rânduri negre vin de-asupra mea,

Acoperă cu flori de-amar adâncuri

Și udă-le cu apă de cișmea.

Hai, mamă dragă, noaptea în grădină,

Să strângem apă vie de pe flori,

S-o descântăm în viață și lumină,

Și s-o turnăm la viță de feciori…

Dar mama tace, în locui-i veșnicia

Îmi spune că s-a înrudit acum cu ea,

Doar cucii cântă-n ram statornicia,

Ce e prescrisă pentru mama mea.

Amintirea ta

Sandu Alrox

Este întuneric în jurul meu,

tăcerea întreruptă de ploaie,

închid ochii ...

Imediat simt parfumul tău,

căldura mâinei tale pe umărul meu,

m-am întors și miracolul ...

Esti aici, în fața mea ...

te îmbrățișez în timp ce tu-mi usci lacrimile.

Dintr-o data un junghi în inima mea ...

Deschid ochii ...

și eu sunt singur în camera mea ...

a fost doar amintirea ta, aceea

care a venit să încălzească inima mea.

nu e o insultă

Șișu Ploeșteanu Doria

nu am suportat culoarea verde

nici hainele fine

pentru a trăi în oraș

mai bine te-acoperi cu frunze

iar mirarea să o lași

în ochii străinului care te privește de sus

ori pe corpul dezvelit al amantei...

cu cine vorbești?

ce te privește? nu am bani de dat

tanti rea ce ești, bleah

am visat mormântul lui Tusitula

îi recitam poeziile mele

spre ziuă mormântul a tușit

mi-am luat cărțile în brațe

și am fugit

sufocând aerul în trecere

mi-am dat seama că eram cerșetoarea nopților

nu am găsit nicio țigară pe jos

și nici pâine nu am găsit

nu am găsit sticlele sparte să-mi pot distruge abundența vieții

până la sânge

nu am găsit registrul metaforelor

ca să mă pot ascunde

am găsit o înjurătură scrisă pe un zid

un câine mă privea trist

l-am luat la masă cu mine

și am stat așa până când isteria foamei s-a transformat în râs

am râs blondin cu buzele pudrate în roz

s-a lăsat un punct cardinal peste frunte

și am adormit

Dacă…

Angelina Nadejde

Doamne,

dacă aş mai trăi o viaţă,

n-aş pierde nici o zi în care

să nu mă bucur de copilărie.

N-aş adormi

fără îmbrăţişarea îngerului

cu chip de mamă şi poveştea

ei de seară.

Aş creşte şi aş înflori

doar pentru cine merită

să înfloresc.

Aş implora inima

să nu bată cu putere

la orice fâlfâit de aripă crezând

că este iubire.

O vor răni gesturi,

vorbe sau chiar tăceri;

şi atunci rănită,

nu va mai avea putere

să iubească.

Ochilor le-aş porunci

să-şi zidească lacrimile

de suferinţă;

iar eu îi voi spăla

cu bucuria de pe chipurile

oamenilor buni.

Mâinilor,

să dăruie mângâiere

şi să ridice pe cel căzut.

Sufletului i-aş cere

smerenie

căci de aici vin toate;

dragostea,

bunătatea şi

începutul înţelepciunii.

IUBITI IN BLESTEM

MIRCEA TRIFU

Tu sparge-mi disperarea cu o rugă,

Si mii de aşchii ceru-l va răni,

Şi poate-o picătură roşie de sânge,

Armura ta de nepăsare-o va topi.

Iar eu din nori voi învăţa a plânge.

Măcar odat' te rog să ceri iertare,

Tu nici nu ştii că te-am iertat deja,

Din altă viaţă eu te cunosc fecioară,

Cunosc şi paşii pe poteca ce vei lua,

Şi umbra pe-unde treci mă înfioară.

Eu sunt aici, etern în căutări rănite,

Eu veşnic sunt, chiar de apun în mare,

Şi agonia-mpărăţiei mele se răzbună,

Văd umbra răsăririi tale ce mă doare,

Blestem blestemul meu, iubită lună.

SPERANTA SI UITARE

Lili C. Bernini

De unde vii străine, din care depărtare

Cine eşti tu, de baţi la poartă mea

Şi vrei să-ţi odihneşti

Trupul flamand ce într-o altă viaţă

Te-a aruncat departe

Şi te-a uitat cu atâta nepăsare.

Răspunde-mi, spune-mi dacă vrei

Ce gânduri te aduce în lumea mea

A viselor, dorinţelor uitate,

Pierdute int-un timp de mult

Şi-n închise cu multe lacăte blindate.

E lumea-n care eu trăiesc

De nimeni neştiută

Cum ai intrat, căci cheia

Am aruncat-o eu,

Demult în marea cea adîncă.

De ai venit cu gânduri bune

Şi vrei aicea să rămâi

Închide poartă după tine

Şi da-mi sărutul cel dintâi

Şi spune-mi că e soare iarăşi

Că noaptea dacă va venii

Nu va mai fi rece şi tristă

Şi luna din fereastră,

Doar pentru noi ea va zâmbi.

Şi vreau să-ţi simt în noapte mângâierea

Când pînă acum a dominat tăcerea

Să fiu ce na fost nimeni pentru ţine

Să simţi că inima mea îţi aparţine.