miercuri, 24 decembrie 2014

Vintilă Mihăilescu: Încrederea în presă a scăzut consistent. Presa e într-o criză de sistem


Magda Grădinaru 







Societatea românească este excesiv politizată, iar presa oglindește această politizare, dar și o anumită dinamică a agresivității care a apărut mai întâi în societate, și apoi în platourile de televiziune, spune antropologul Vintilă Mihăilescu. În 25 de ani de postcomunism, presa s-a diversificat, dar nu întotdeauna în bine: informația este sacrificată în favoarea opiniei. Toate acestea au condus constant, din 2010 încoace, la o scădere consistentă a încrederii în presă: de la 66 de procente la 33. Mai mult, după alegerile prezidențiale din 16 noiembrie, presa este singura instituție în care românii investesc tot mai puțină încredere. Dacă ar fi fost jurnalist, Vintilă Mihăilescu ar fi scris despre societatea reală.


Magda Grădinaru: 
Care consideraţi că este rolul major al presei în societate şi de unde îşi trage presa legitimitatea?


Vintilă Mihăilescu: 
Informare, adică transmiterea de informaţii – inclusiv prin căutarea, identificarea şi publicarea informaţiilor „ascunse” de instituţii şi persoane publice – şi dezbaterea publică a acestora.


Magda Grădinaru: 
Ce înseamnă „presa liberă și independentă” şi când spunem că un cotidian, o televiziune, un jurnalist îşi îndeplinesc rolul fără cenzuri şi influenţe?


Vintilă Mihăilescu: 
O presă este liberă şi independentă atunci cînd are acces garantat la toate informaţiile cu caracter public şi le poate prezenta ca atare, comentându-le public în conformitate cu valorile asumate public (politice, religioase etc.).


Magda Grădinaru: 
Cum arată agenda media după 25 de ani? Ce are în exces, ce îi lipsește?


Vintilă Mihăilescu: 
Comparativ mult mai bogată şi diversificată, s-au dezvoltat relativ recent forme alternative de jurnalism. Totodată, simpatii conjuncturale în loc de valori asumate public, care influenţează selectarea informaţiei şi nu doar dezbaterea lor, ceea ce duce la prevalenţa opiniilor şi atitudinilor în detrimentul informaţiei. Dezbaterile sunt reduse de regulă la polemici partizane. Se remarcă o lipsă frecventă de profesionalism, atît al jurnaliştilor, cât şi al invitaţilor.


Magda Grădinaru: 
Are presa românească propria-i agendă, subiecte, teme pe care să le impună spaţiului public?


Vintilă Mihăilescu: 
Are intervenţii în agenda publică, nu o strategie.


Magda Grădinaru: 
Criza pe care o cunoaşte acum presa din România este doar una economică sau, mai grav, putem vorbi despre o criza de identitate care o dublează sau chiar o subîntinde pe cea economică?


Vintilă Mihăilescu: 
Cred că presa se apropie mai degrabă de o criză de sistem decât de inconveniente sau obstacole de un fel sau altul.


Magda Grădinaru: 
Puteţi identifica un moment zero al decredibilizării presei româneşti?


Vintilă Mihăilescu: 
+/- 2010. Înainte de acest an, încrederea era de aproximativ 66%, acum a ajuns pe la 33% (presa este singura instituţie care se pare că a scăzut puţin ca încredere după alegeri, de la 37,4% în octombrie la 32,5% în decembrie – INSCOP). Dar atenţie, în ţara „libertăţii presei”, SUA, cota de încredere este de 40%, deci nu mult mai mare…


Magda Grădinaru: 
În ce termeni ne putem referi la relaţia dintre presă şi politic sau, mai direct, dintre jurnalist şi politician?


Vintilă Mihăilescu: 
În termenii politizării excesive a întregii societăţi.


Magda Grădinaru: 
Situaţia de la Antena 3 (n.r. linșajele lui Andrei Pleșu, Horia Romana Patapievici ș.a.) este una accidentală sau mai degrabă simptomatică pentru presă? Cum a ajuns linșajul mediatic gen editorial și unde (la cine) este soluția?


Vintilă Mihăilescu: 
Antena 3 a escaladat, alimentat şi utilizat un trend de agresivitate existent în societate, nu ea l-a inventat! În această spirală socială a agresivităţii, prima mişcare de stopare aparţine politicului.


Magda Grădinaru: 
Dacă aţi fi jurnalist de profesie, despre ce aţi relata?


Vintilă Mihăilescu: 
Despre societatea reală…


Magda Grădinaru: 
Citiți ziare ? Aveţi vreun ziar pe care să-l urmăriţi îndeobşte?


Vintilă Mihăilescu: 
Nu mai am, citesc selectiv, doar anumite subiecte care ajung să mă intereseze pe moment.


Aceluiași chestionar i-a răspuns și scriitorul Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO. Este firesc ca presa să aibă opinie politică, dar esențial este ca aceasta să fie asumată de redacție, nu de proprietarul unei instituții media anume, consideră Nicolae Manolescu. Atunci când lucrurile se petrec nefiresc și ziariștii sunt la comanda patronului de presă, se produc distorsionări. Chiar și așa, spune Nicolae Manolescu, dacă presă nu era, nimic nu era. Reglajul, afirmă el, ține chiar de breaslă : „Ziariști precum unii anteniști ar trebui izolați și lăsați să latre în voia lor. O eroare a confraților din presă constă în a le da prilejul să muște, în loc să-i ignore. Îngropați-i în tăcere! Nu mai faceți rating pe pielea lor!”, este îndemnul lui N. Manolescu.





















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu