sâmbătă, 27 decembrie 2014

Grupaj de poezii (19)



FEMEIE CU NUME DE-ALINT
George Safir






Femeie cu nume de-alint,
Ţi-e chipul oază de stele.
Habar nu ai cum mă mint
Că eşti în braţele mele.

Ce-ascunzi în tine, femeie,
De nu mă laşi să trăiesc?
Mă tot ghionteşte-o idee,
Să-ţi spun ce mult te iubesc!

Spre tine paşii mă poartă,
Eşti ţelul meu şi destin.
Când mai lipsesc tu mă iartă,
Căci tot la tine eu vin.

Femeie, tu ştii că mai mint,
Îmi iartă vorbele goale,
Dar numai cu tine m-alint
Şi-s viu în braţele tale.

Ce-ascunzi în tine, femeie,
De nu mă laşi să trăiesc?
Mă tot ghionteşte-o idee,
Să-ţi spun ce mult te iubesc!




între da și nu
Gina Zaharia






în seara asta orbii cosesc odată cu tine
îți reglează mișcările într-un crescendo vindecător
cu armură pe latura inimii
din când în când te întrebi de ce ai ales tocmai al cincilea deal
are ceva sideral îmbătrânește într-un alt ritm
sculptează câte puțin din mine
cu palmele tale
se aruncă într-un clovn
îl răpune

te odihnești în urcușul de ploi
un busuioc sălbatic îți taie privirea vezi cum aleunecă soarele
l-ai legat de piciorul păsării-spin
câte lanțuri argintii se rostogolesc căutând geografia păcii
îmi dăruiești transparența brațelor eu am surâsul
porțile mari țin nemișcați străjerii isteți

am legat prezentul în piroane de vise
e credincios câte o fulgerare-două pe zi
restul e pulbere în cupe eu una tu una
de-ar fi să derutăm toți prizonierii în același timp i-am elibera
de teamă le-am croi haine pe măsura noastră
nu te opri
cerul nu poate fi împărțit
între da și nu




Aș vrea uneori
Sandu Alrox






Aș vrea uneori să dau culoare
ego-ului tău cu puterea mea
să fii capabila la o zi
să te văd cu mâna ridicată spre cer
strigându-ți victoria împotriva vieții ...

aș vrea uneori mai mult
strigătul meu pentru inima ta
făcut atât de puternic ...

aș vrea uneori să simt puterea ta
crescând cea proprie și nu invers ...

aș vrea, cu și fără voia ta
ca tot ceea ce rămâne într-un echilibru personal
dar echilibru nu e.

Și atunci trebuie doar să te uit
amintindu-te mereu
să sfârșesc prin a deveni atât de mic
de a fi rupt de la viața însăși.

Și atunci trebuie doar să dăm mâna
fiindca pe urma vei avea nevoie
de ați trăi viața
cu propria-ți putere.




CLARA
Cristina Ciurlan






In arsita si praful gros de periferie
Clara, surade sters, tràind din fantezie
Micutà si firavà ,sub anii ce-i braveazà
O virgulà curbatà in jumàtàti de frazà

Cu ochii mari viseazà o zi de libertate
Speranta o cuprinde, zicandu-i "maine poate"
Clara e doar un numàr pe-asfaltul sàràciei
Muscand panà la sange din tipàtul mandriei

Nopti furibunde, albe, mustind obscenitate
Si zile de cenusa, gand fàrà demnitate
Clara asteaptà haita, flàmandà, fàrà suflet
Fugarà càprioarà temand si-al sàu ràsuflet

Clara priveste fixà, imobilà, pe stradà
Vrand si urand pe-aceia ce nu vor sà o vadà
Ea nu-si aduce-aminte cà trebuia sà creascà
E doar un inger trist ce tipà sà tràiascà.

Pàseste sovàielnic, sperand sà inteleagà
De ce si cand si unde a trebuit sà-aleagà
Clara e vis si soare pe strada incàlzità
Un zbor ràpus devreme, o inimà rànità.




Vocalize
Vasile Ionac






Desculțe flăcări ard fără comori
pe dealuri și-n hârtoape de tot felul,
iar armele, ce-mpodobesc rastelul
poartă-n glonți reziduri de urdori.

se doarme-n lume tot mai răgușit
și se răstoarnă cu lătura stresul;
pe drumuri asfaltate nu-mi văd mersul,
dar îl aud cum rage bocănit.

se-ngroapă, se dezgroapă-n orice zi
stindarde, dar și flamuri fără preț;
mereu între un lup și un mistreț
rage foamea, ca și cum ar fi...

pe uliciori nu-i loc pentru asfalt,
că se colindă cu litanii vechi;
oare ascultă vechile urechi
din cer, o rugăciune fără gard?

neprețuită-i starea de-a visa
când fără țărm ne izvorâm curat;
poate de-aceea, când mă-ntorc în sat,
mă simt stăpân chiar pe ființa mea.




Rondelul cerului
Alexandra Mihalache






Pod de iubire, zbor spre veșnicii,
Crin de mătase și speranță,
Mă pierd sub bolta viselor târzii-
Albastru dor și eleganță.

Refugiu azurit... Mereu să-mi fii
Seninul tău e cutezanță,
Pod de iubire, zbor spre veșnicii,
Crin de mătase și speranță.

Sclipirile în veci îți vor fi vii,
În ochii-ți văd nesiguranță,
Un cer de lacrimi...Fade bucurii
Măsoară-a inimii distanță.
Pod de iubire, zbor spre veșnicii...
























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu