Grupaj de poezii (6)

ÎNGERUL IUBIRII

Lili C. Bernini

E prea târziu acum pentru noi doi

Pentru regrete, vorbe nerostite,

Doar timpul... el ma ajutat

Să pot uita de tine, de visele promise.

E prea târziu să-ţi mai vorbesc

Despre-o iubire nexistenta

Nu simt nimic din tot cea fost

Acum sînt eu... femeia cea indiferentă.

Ai ars iubirea noastră, ai transformat-o în fum

Ai răsfirat-o în zare, să nu mai pot iubi nicicând.

M-am ridicat de jos cu inima rănită

Şi te-am privit cum pleci,

Sperând doar la o zi... să pot fi fericită.

Am străbătut pămîntul, şi cerul înstelat

Pintr-o zi în care un înger... el mă ajutat

Mi-a dat să beau iubire, mi-a dat speranţe dulci

Şi mă hrănit cu fericire, mă vindecat de acel trecut.

E îngerul iubirii trăieşte pe pământ,

Îmi luminează viaţă, îmi da fiorul care

Credeam ca tu l-ai ars candva demult in departare.

Nu i-am văzut privirea, nu ştiu nici cum arată.

Dar ştiu că reînviat dorinţe, pasiuni,

A reînviat acea... femeie moartă.

Şi dacă într-o zi îşi va dorii din nou să zboare,

Îl voi lasă să plece, îi voi lasă iubirea,

Iar eu îmi voi păstra doar amintirea,

Zilelor în care am întîlnit iar fericirea.

Acuma las în urmă mea o întreagă lume

Şi te-am ascuns în suflet, şi mă-nvelesc cu tine,

Şi simt c-aş vrea că zorii care vin

Să nu te fure iar de lîngă mine,

Tu să rămâi pe veci... îngerul meu minune.

STEAUA PĂMÂNTANĂ

MIRCEA TRIFU

Eu m-am născut în univers cu teamă,

Dintr-o lumină plămădită-n întuneric,

De nori rătăcitori purtaţi în pântec,

Şi luna m-alăpta cu razele de mamă.

Şi-am devenit haiduc în codrul cerului,

Eu dam culoarea rece a fulgului de nea,

Mă dam pământului, în apa ploii să mă bea,

Si geana-nlăcrimam în lumea visului.

Dar peste tine-am dat odată la fântână,

În corpul tău sălăjluiau dorinţi ascunse,

Şi patimi aprindeai haiducului de vise,

Tu, pământeană stea, mi-ai devenit stăpână.

Am încercat cu fel şi chip să te răpesc,

Pe-a mea cărare, vântul îl opream să bată

Şi inimii de trubadur îi porunceam să tacă,

Voiam cu-a ta iubire, iarba s-o îmvelesc.

Dar tu, simţind păgânul sentiment din mine,

Ai încetat să mai visezi de frică noaptea,

Şi ai închis fereastra, amuţându-mi şoapta,

Nu mai urcai cărarea haiducită către mine.

Şi disperat, m-am prefăcut în fulg de nea

Şi ţi-am căzut pe-obraz temător, cu un alint,

Haiducul codrului în tine s-a topit înfrânt,

Sfinţeşte-mi dragostea şi nemurirea-mi ia.

Alege tu să fii icoana mea şi nu blestem,

Întreabă-ţi inima de-mi dă iertarea şi mă vrea,

De nu, tu lasă-mă topit să mor în marea mea

Să haiducesc, şi tu, eternă, să-mi fii ţărm.

Vând spinii sufletului meu

Angelina Nădejde

- Ia, maică, trandafirii mei

Că i-am cules de dimineaţă,

Cu lacrima curgând pe faţă

Şi roua dragostei în ei!

- De care vrei să-ţi dau domniţă,

Uite, cei galbeni au boboci!

- Cu mine babă, nu te joci...

Nu vezi ce scurţi sunt la codiţă?

- Îţi dau atunci, albi ca mireasa,

Să-i pui acas’ lângă icoană...

- Mata eşti sigur pământeană

De vrei s-o fac pe-a cuvioasa?

- Am roz, ca faţa dumitale

Ce-şi scaldă frumuseţea-n soare!

- Te porţi precum o cerşetoare

Şi dai cu vorbe dulci târcoale!

- Ţi-i dau pe cei însângeraţi

Cum sufletul îmi este acum!

- Mai bine nu ne sta în drum,

Fă cale-ntorsă... ne stresaţi!

- Că bine zici mai bine-i duc

La cimitir... că e aproape

Şi-o fi vreunul să îngroape,

Spinii măicuţei sub un nuc!

amice...

Șișu Ploeșteanu Doria

nu prea este adevărat ce se spune

eram prinsă într-o sârmă ghimpată într-o vreme

pentru că am făcut aceeași greșeală ca tine sau ca mulți alții

mă gândeam la dulcegării de tipul

- viața mea

- păcatul meu

- fericirea mea

- moartea mea

- viața mea

chestiuni inutile și grețoase

clișeu spasmic

definitiv nu te vindeci de prostie

așa cum spun unii ai putea să-i crezi

că doar n-ai sta agățat de-o frunză toată viața

că doar vânturile nu te vor dărâma și nici ploile nu te vor ucide

ah, să nu uit

am reușit să fac un salt etic-pozitiv de 7 metri

apoi am ascultat Sonata Kreutzer

în timp ce mă tundeam cheală

așa că...

amice

lasă timpul acela de luat panică

și fă ceva nefolositor pentru mine

că doar suntem oameni

și femeile-și ascund în baticuri fricile...

Picături îngheţate ... umane

Sandu Alrox

Chiar şi picăturile de apă

pot îngheța

înainte de aderarea la ocean

Climatul rece de umanitate

poate lăsa să plutească

bucățile de gheață

până când

o rază de soare

va pătrunde înghețarea

și oceanul va strânge

la pieptul său micile picături.

Sper ca într-o zi

să fiu o rază de soare ...

NOAPTE DE VARĂ

Graur Valentina

Când noaptea-și pune hainele cernite

Și zarva zilei se ascunde după uși,

Sunt date-n vânt trăirile acrite,

Scoase din gând cu mâinile-n mănuși.

Afară a rămas doar zvon de stradă,

Lumina face foc pe la ferestre,

Iar Luna, curioasă, stă să vadă,

Ce-ascunde noaptea-n tainele-i terestre.

Pe-o bancă ard în dulce așteptare,

Două perechi de ochi nerăbdători,

Iar Cupidon, așa, din întâmplare,

Săgeata o trimite în candori.

Și un sărut prelung scurtează noaptea,

Pe cer apar steluțe noi și mici,

Și e pulverizată anxietatea,

Căci dragostea pornește de aici.

Rămasă eu cu mine, spun doar șoapte

Despre un dor, trimis de Cupidon,…

Iar mâine va veni o altă noapte,

În cea de astăzi eu aș vrea să dorm.