vineri, 12 decembrie 2014

Grupaj de poezii (3)


FLORI DE AMINTIRI
Daniel Luca





Tu ştii cum plâng azi gândurile după vise,
Pe malurile amintirilor mă tot opresc !
Aş vrea să te alint cu şoaptele în versuri scrise,
Însă mi-e teamă că tu... n-o sa ştii cât te iubesc!

Alerg în calea ta ca un copil şi n-am să ştiu
Când zâmbetul se-aşază lâng-al tău parfum!
Poţi să mă minţi, de am ajuns la tine prea târziu,
Sau poţi să laşi petale scuturate pe-al meu drum!

Ce linişte se-aşterne azi prin ramuri înflorite,
Te-aş mai striga, dar sunt atâtea labirinturi între noi!
Poţi ruga cerul să ne mai plouă la fel ca înainte
Sau poţi să vii să laşi regretele între-amândoi!

Şi peste flori înfrigurate de-amintiri, tu lasă-ţi mâna mică,
Atâţia ani ne-ascund printr-o uitare absolută!
Nu mai vorbi de tot ce-a fost, îmi e atât de frică
Să nu te pierd din gând, pe tine, floarea mea iubită!

O mare de argint şi valuri care nu se mai sfârşesc
Se sparg de stânci ce plâng cu lacrimi în abis!
Păşesc în vântul care-mi aminteşte că încă te iubesc
Dar nu-l mai cred, eu ştiu că focul dintre noi s-a stins!

Prin licurici, se lasă stele, întind o mâna dar se sting
Luminile din noptea care trece cu-al nostru vis!
Tu eşti atâta de departe şi nu vezi zorile ce plâng
Când roua florilor sărută aceste versuri ce ţi-am scris!




În vieți zbuciumate...
Elena Buldum





Cobori înserare când genele-s moi;
Mi-ascunde asfințite tăceri, ce-s în noi...
Ziduri de gânduri în vieți zbuciumate;
Robiți laolaltă în păcate frământate!

În lanțuri întinse iluziile din noi,
Sunt zale cu vise legate-n nevoi
Nici cerul nu poate curma suferința,
Și nici orologiul, să-alerge ființa...

În spini ce umbresc a ochilor boare...
Umbriți de destin în nopți pe răcoare
Păcate se țin tremurânde de mână,
Suspină cerșind în noi să rămână?

Iubirea-i răpită de nălucile nopții
Când Luna se frânge la echinocții,
Un rug înălțat tot mistuie cerul,
Amintirile se zbat înroșite cu fierul;

Furtuna renaște în noi și vântul alungă,
Păreri agățate în goană chemând
Un chip din icoane vrea să respingă,
Pe-a vieții cărare năucite zbierând!




Pe malul marii ...
Dorel Dumitru





Candva, pe malul marii
Ti-am spus timid ca te iubesc,
Si curiosi s-au strans toti norii
Sa ma asculte ce-ti vorbesc.

Era o zi de iarna insorita
Si frigul imi era strain,
Mi-erai atat de mult dorita
Si numai eu vroiam sa-ti fiu stapan.

Sa fiu stapan pe visurile tale
Si pe trairile-ti de-o clipa,
Ca trandafirul pe petale
Cand vantul vrea sa i le rupa.

Sa fiu stapanul gandurilor tale,
Sa simt mult mai profund ce simti si tu,
Dar am privit apoi spre mare
Si marea insasi mi-a spus "NU".

Atunci am inteles ca niciodata
Nu-i bine sa te vrei stapan,
Nici pe iubirile de- altadata,
Nici pe iubirea ta de-acum.




O LACRIMĂ DE ÎNGER
Popa Ines Vanda





Am înflorit cuvinte pentru tine
S-ascund tăceri în iarna sângerândă,
Cetăți de dor strivesc între destine
Robia mea e-a ceasului osândă.

Ninsori de gânduri biciuie înghețuri,
Secundele aleargă în șiraguri,
Ceresc alean, un scurt popas de îngeri
Renasc timid în vis legat de lanțuri.
Orbit de apăsare și scuturat de clipă
Adormi rănit la candela nestinsă,
Cerșești o zi prin fumul tras din pipă,
Suspini umbrit de flacăra aprinsă.

În rug de-nstrăinare astepți sculptând iluzii,
Voi ninge ametiste, răpite dintr-o stea,
Izvoare de iertare, iubire prin perfuzii
Năluca-ți dăruiește în nopți de catifea.
Cernut ne este cerul, de nuferi bântuit,
Icoana amăgirii e ultimul popas,
Ecouri rătăcite se zbat dezlănțuit




Aș fura
Sandu Alrox





Dacă aș fi in stare,
mi-aș fura o pereche de aripi pentru a zbura
și aș zbura cu tine.

As fura o stea de pe cer pentru a-ți lumina nopțile
și o rază de soare pentru a da căldură zilelor tale.

Să fugim împreună pe o pajiște frumoasă
și aș fura pământului o floare parfumată pentru tine.

Și dacă toate acestea nu sunt de ajuns
te-aș duce la mare
și pentru tine aș fura sunetul valurilor care se sparg de stânci.

Și aș fura cele șapte note muzicale
și, de asemenea, portativul pentru a-ți dedica cântece și melodii
niciodată auzite înainte, și care îți aparțin pentru totdeauna.

Aș fura culorile curcubeului
pentru a-l colora cu noi culori
și ți-aș darui ochii mei pentru a te face să vezi lumea, așa cum o văd eu
și apoi vei înțelege că tu ești tot ce vreau
și că ... te voi fura.




Tumult
Liliana Trif & Ioan Grigoraș





- Când mă trezesc, simt cerul cum zâmbește,
La poartă-ți bat, ca într-un vis nocturn
Și mă gândesc dac-aș putea să-ți spun
Că-n zori de zi în inima mea crește

Emoţia ce-o simt de-atâta vreme.
Pe buze am același talisman,
L-ai tipărit când a trecut un an
De dragoste, nu numai în poeme,

C-am semănat în suflete iubire,
Iar dacă astăzi ne dorim mai mult
Și transformăm un susur în tumult,
Plutim pe cer în zbor, fără oprire.

- Adorm în palma unui vis timid
Ce s-a-ntrupat cu secole-nainte,
Scriu amintiri solare şi cuvinte
Sculptate pe un vechi asteroid

Venit cândva din alte universuri,
Din albe, ‘ndepărtate galaxii,
Însemnele unei iubiri târzii
Cântată de poeţi în mii de versuri.

Azi îndrăznesc să-ţi fac promisiuni,
Reînnoiesc aceleaşi jurăminte,
Te voi iubi angelic şi cuminte,

Cred în tumulturi ce devin minuni.















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu