vineri, 26 decembrie 2014

Grupaj de poezii (18)



PICĂTURI, DIN PLOAIA DE IUBIRE
Valy Plugar






Plouă liniştit, stropi seducători
Cad pe pământ, picături de lacrimi.
Îmi ating inima, cu dulcii fiori,
Şi sufletul,cu mii de patimi!

Patima iubirii,ei, au răscolit!
Desenând, pe cer,chipul tău.
Un surâs,gingaş,mă privea zâmbind,
Şi-ţi spunea cu foc, de numele meu!

Îmbrăcaţi în ploaia de iubire,
Desculţi, dansam pe stropii ei.
Pământul, ne zâmbea de fericire,
Şi ne mângâia cu flori de tei!

Cerul cobora către pământ,
Un înger, zâmbind,la noi privea.
Ploaia de iubire,suav ne-a atins,
Iar pe cer, curcubeu ieşea!

Sorb o picătură, din iubirea ta
Când gura, în ploaie,ţi-o sărut!
Sublim, ne stropeşte dragostea,
Şi ne spală, de tot ce ne-a durut!




Şoapte de iubire
Ciobotariu Maria






Cuprinde-mă în primul
tău sărut
când vântul adie
şoapte de iubire
ridică-mă la poarta zării
în oglinda unui vis
tu, vii din margine de lume
şi înfloreşti în dimineţi
te-am căutat
în boabele de rouă
când aburi calzi
se ridicau la cer
şi glas de păsări
chemau o nouă primăvară.
Aş vrea să vii,
din muzica stelară
să străbaţi...
hotarul de amintiri
iar chipul tău
brăzdat de timp
să strălucească-n
marile priviri.




Plină de mister
Sprincenatu Dan






Eşti steaua mea învăluită-n mister!
Să-ţi desluşesc din taine, nu-ndrăznesc.
Iubita mea, eu te aştept , şi-ncă mai sper
În lumea ta, în lumea mea să te-ntâlnesc!

Doar mângăiere şi lumină să îmi fii,
Într-un deşert de lacrimi şi suspine!
În fiecare vis de toamnă să revii!
În Paradis aş fi.. de-ai fi cu mine!

Povestea noastră-i plină de mister
Mă fascinează însă nu pot s-o înţeleg;
Mă pedepseşti că nu mă-nalţ la cer
Eternul feminin cu tine să-l dezleg.

La tine mă gândesc în fiecare clipă
În vis tu îmi apari seară de seară
Într-un romantic dans ce se- nfiripă
Şi-n cântecul albastru de chitară.




Oglinzi
Ana Podaru






Umbre din noi
se răsfiră-n oglinzi
cioburi de-oglinzi
pe rame omizi
ce urlă...
siluete captive
cu degete zece
trezite din minți
cu unghii cuminți
ce urlă....
doi ochi speriați
zâmbesc
printre gene
păienjeni
contur răvășit de iriși
din oglindă privesc
și urlă...
iluzii captive
în poarta vidată
desprind ticăitul
din ceasul cea stat
și urlă....
în suflet oglinzi,
în minte oglinzi
ce ţin prizonieri
în trecutul obscur
invizibile punți
uitate pe frunți
oglinzi aburite
de inimi golite
pe buzele mute
ce urlă...




Aș fura
Sandu Alrox






Dacă aș fi in stare,
mi-aș fura o pereche de aripi pentru a zbura
și aș zbura cu tine.

As fura o stea de pe cer pentru a-ți lumina nopțile
și o rază de soare pentru a da căldură zilelor tale.

Să fugim împreună pe o pajiște frumoasă
și aș fura pământului o floare parfumată pentru tine.

Și dacă toate acestea nu sunt de ajuns
te-aș duce la mare
și pentru tine aș fura sunetul valurilor care se sparg de stânci.

Și aș fura cele șapte note muzicale
și, de asemenea, portativul pentru a-ți dedica cântece și melodii
niciodată auzite înainte, și care îți aparțin pentru totdeauna.

Aș fura culorile curcubeului
pentru a-l colora cu noi culori
și ți-aș darui ochii mei pentru a te face să vezi lumea, așa cum o văd eu
și apoi vei înțelege că tu ești tot ce vreau
și că ... te voi fura.




prin viață mai mult fugim
Carmen Ștefania Luca






de static s-a rupt cu pasul
și-a atins omenirea cu prima formă de mișcare
colecționa îngeri pe umeri
cerul se îngrămădea în ochi cu albastrul
se încerca împletirea viață cu viață
și spirit cât un vârf de ac
balans întru dilatare cu sufletul legat de buze
a început repede alergătura cu pistolul la tâmplă
și pista plină cu pietre invita genunchiul la rugă
zidurile au început să pice din cer mult prea devreme
ca niște piese de lego cădeau
încercând forme de acoperiș sau cărare
coliviile și-au deschis porțile să prindă zbor cu zbor
numai să nu le scape vreun vis rebel spre împlinire
școala vieții l-a primit cu porțile deschise
în recreația mare s-a apucat de iubit
a trecut cu fuga prin ea
absențe doar la fericire s-au înregistrat
în rest a strigat prezent la tot ce-a găsit în cale
amarul ține pasul pe loc și îndoaie sufletul până la rădăcini
atunci nu mai fuge nimeni se circulă la relanti
suntem deasupra inimii






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu