marți, 16 decembrie 2014

Grupaj de poezii (8)




noapte de mai
Carmen Ștefania Luca





se destramă ziua bucată cu bucată și-amurgul pune sigiliu
temporar
noaptea are cămașa croită și cartierul s-așează în mâneci
silențios
nu-s becurile toate stinse schimbul trei adună vocile le așează la masă
dor
un bețiv numără pet-urile de spirt și singurătatea se aude cum umblă prin el
tiptil
salcâmul curge de jos în sus printre blocuri își face loc s-atingă bezna
alb
un păianjen toarce fir de scară circulară se agață de înalt dar nu-i trece granița
atemporal
se destramă noaptea dintr-un capăt întra-altul și carul mare adună stelele
trecere
un alt azi face ochi și bate în geamuri cu lumina
mai
dorul tiptil și silențios dintr-un temporar într-un atemporal trece mai alb
dimineață




Certitudinea
Sandu Alrox





Nu am avut niciodată certitudinea.
Dar ştiam că pot vorbi cu tine
În orice moment, ... pentru orice ...
Distanța nu există.
Acum, o lacrimă ...
Zâmbetul tău frumos ...
Acum un suspin ...
Acum dura certitudine că nimic nu mai este aşa ...
Vocea ta dulce ... Nu mă caută.
Îngerule, aripile tale nu mă mai protejează ...
Nu mai ajung până la tine,
Dar nu, tu nu mă alunga ...
Timpul s-a oprit ...inima mea este agitată.
În linişte totul e tăcut
Nu simt deloc vocea ta şi nici respiraţia ta ...
Nu mai am mult de așteptat ...
Timpul s-a oprit!
Sunt singur cu tristețe în inima mea,
cu regretul unei iubiri ...
Singur cu lacrimile mele ...
Mă gândesc la tine și plâng într-o mare singurătate
pentru golul ce mi l-ai lăsat în mine.
Pentru ceea ce nu mi-ai dat niciodată.
Și în timpul care s-a oprit!




Inimă rănită
Ana Podaru





Ce strângi în palma ta iubito?
în mâna ce-o îndrepți spre piept,
e inima ce ai gasit-o?...
'mi-ndrept privirea spre incert.

De două zile stau cu gândul
să-ți scriu un vers pe soclul ei,
când deschizi pumnul, saltă rândul
cernind cuvinte cu temei...

Ce atârnă-n părul tău de aur?
iubita mea, e-un toporaș....
frumoșii iriși sorb tezaur
lucind a violet gingaș.

Pe buze ai pictate roze
când gemi, ecou venit din nori
comori ascunse de mimoze,
de fluturi rubinii pe flori.

Deschide palma ta iubito
sunt sufocat de dorul tău
sărută-mi teama ce-ai gasit-o
spre tine-ndreaptă pasul meu.

Alungă-mi spaima răsărită
și fă-mă să iubesc din nou,
renaște-mi inima rănită
un ritm să bată cu ecou.

Și în cotloanele din suflet
să pui semințe de amor
și să le uzi cântând încet
din versul meu pictat cu dor




Mi-e dor de noi
Sprincenatu Dan





Cere-mi orice
dar nu-mi declina iubirea,
e tot ce mi-a rămas
mai sfânt
în existenţa scurtă,
trecătoare

Amintiri de vis
retrăiesc cu drag
în fiecare noapte,
doar la tine mă gândesc
şi te visez frumos

Mi- e dor de noi,
de sărutările cu foc
din vara noastră
atât de ploioasă...




Toamnă şi tăcere
Ciobotariu Maria





Razele lunii se răsfrâng
pe aleea părăsită
e târziu, mă plimb
în ceaţa amintirilor
prin toamnă şi tăcere.
Gânduri singuratice
mă cuprind
liniştea mă-nsoţeşte
sub atingerea nopţii
din ochi picură-ncet
durerea din taina iubirii
mă-nconjoară
şoaptele...cuvinte simple
aşezate pe fereastra
inimii
mi-e dor de tine,
caut căldura ta,
pentru noaptea geroasă
ce va veni.




DOAR DUMNEZEU
Valy Plugar





Doamne care ţii pământul,
Pe care-i şi ţara mea.
Îndulceşte-ne, doar, gândul.
Doamne, cu iubirea ta.

Fă-ne viaţa mai frumoasă.
Chiar şi-atunci,când mai greşim.
Inima,tot mai duioasă,
În iubire, să trăim.

Dă-ne un pic de noroc,
Să lucească, parcă-i soare.
Relele să ardă-n foc,
Că puterea ta e mare.

Dă-ne averi, în sănătate.
Care n-are preţ, pe lume.
Îmbracă-ne în dreptate,
Fă-ne zilele mai bune.

De ne dai şi fericire,
Să trăim, veşnic, în ea.
Împleteste-o cu iubire,
Să ne cânte, dragostea.

Când pe noi, privirea-ţi laşi,
Viaţa noastră, luminează.
Iar prin,vânt, ai noştri paşi,
Îngerii, îi tot veghează!



























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu