marți, 16 decembrie 2014

Umbra lui Andrei Marga, prezenta lui Andrei Muraru si anticomunismul civic-liberal al lui Klaus Iohannis


Vladimir Tismaneanu





Inteleg ca presedintele ales, dl Klaus Iohannis se va afla saptamana viitoare la Timisoara. Luminita Marcu a scris despre decizia halucinanta a conducerii ICR de a aniversa revolutia din decembrie 1989 prin invitarea lui Ion Iliescu. Mi-am amintit ca ICR este infratit cu IICCMER printr-un acord semnat pe vremea cand in fruntea celor doua institutii se aflau, ca urmare a deciziilor lui Victor Ponta si Crin Antonescu, doi militanti penelisti: Andrei Marga si Andrei Muraru. Primul a disparut dupa ce a reusit sa distruga o institutie care functiona admirabil, punand in practica un program de un primitivism anti-cultural revoltator, direct inspirat de protocronismul ceausist. Cel de-al doilea este azi consilier personal al d-lui Klaus Iohannis. Numele sau este adeseori mentionat ca posibil consilier prezidential pentru relatiile cu societatea civila. Reiau un articol publicat pe blogul meu in ianuarie 2013. Cred ca este relevant si revelator in ceea ce priveste traiectoria si optiunile d-lui Muraru. Despre alt posibil consilier, Dan Mihalache, sa spun doar ca in 2007 recomanda autorilor Raportului Final sa ia pilda de la modul cum trateaza Dumitru Popescu-Dumnezeu chestiunea comunismului. Credibilitatea anticomunismului civic-liberal al d-lui Iohannis nu este intarita de asocierea aceste doua personaje. In campania sa, Monica Macovei a facut clar angajamentul sau pentru valorile si revendicarile Proclamatiei de la Timisoara din martie 1990. Este de sperat ca dfl Iohannis va gasi resursele sa confirme in acelasi fel optiunea sa anti-totalitara.


“Nu, nu ne aflam in piesa lui Aurel Baranga, “Travesti”, ci in Romania lui Victor Ponta, Crin Antonescu, Dan Voiculescu si, cu voia Dumneavostra, ultimul pe lista, a lui Ion Iliescu. S-a semnat Pactul IICCMER-ICR. Se poate scanda “IICCMER-ICR/Sunt pe veci prietene”. Duumvirii Ponta si Antonescu, desi invitati, au lipsit. Istoricul Andrei Muraru, presedintele executiv al IICCMER, a deplans bilantul trist al Institutului unde lucreaza de sapte ani (daca nu ma insel). A criticat “excursiile exotice” (care vor fi fost acelea?), faptul ca nu exista un Muzeu si un Monument al victimelor comunismului. Eu cred ca exista, se numeste Muzeul Memorial Sighet. Evident, ar trebui sa existe un asemenea Muzeu si la Bucuresti (si nu doar acolo). Spune ca nu s-au oferit burse de cercetare de catre Presedintia Romaniei. S-a incercat, nu exista posibilitati legale (cred ca dl Muraru stie acest lucru, dar nu-si poate refuza un mic exercitiu propagandistic).


Gratie ajutorului dat de Presedintie si cu sprijinul IICCMER (perioada Vladimir Tismaneanu-Ioan Stanomir-Mihail Neamtu-Cristian Vasile-Bogdan C. Iacob) au aparut cele doua volume masive de documente editate de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu si Armand Gosu, primul la Humanitas, al doilea la Polirom (dl Muraru a participat recent la lansarea acestuia din urma). Dl Muraru a ignorat pana acum cu superbie criticile venite din partea a sapte respectati colaboratori ai domniei sale in cadrul IICCMER. Textul protestului celor sapte a aparut in revista “22” si pe platforma “Contributors”. Doi cercetatori au fost amenintati cu moartea, in sediul IICCMER si in prezenta istoricului Andrei Muraru, seful institutiei, de catre un sef de departament cauia ii place sa i se spuna “vanatorul de securisti” (i-a tot vanat pana a ajuns sa publice la trustul lor de presa). Dl Muraru peroreaza despre imprescriptibilitatea crimelor contra umanitatii. Adevarat, fara indoiala, dar proiectul de lege pe acest subiect a fost redactat si initat de mult hulitii Monica Macovei si Ioan Stanomir, pe vremea conducerii pe care azi acelasi domn Muraru o ponegreste.


Nu stiu ca dl Muraru sa fi raspuns, cum ar fi fost firesc, scrisorii deschise ce i-a fost adresata. Dar ne anunta, inflacarat, ca Pactul semnat azi va rezulta in proiecte majore. Ca el personal “nu va capitula”. De ce acest ton belicos? De nevoia de a exhiba un eroism ciudat? In fata cui sa capituleze? A lui Felix? A senatorului Ciripoi? A lui Ion Iliescu, cum stim cu totii un sustinator entuziast al decomunizarii Romaniei?


Profesorul Marga, imparatul ICR-urilor din “provinciile istorice”, fosta sursa “Horia” a Securitatii, a citat copios din filosoful german Jurgen Habermas. Mai lipsea Papa Benedict. A mai incurcat cate un nume, dar ce importanta are acest lucru, domnia sa, fost informator al Securitatii, este azi un vajnic exponent al anticomunismului uselist. Dl Octavian Bjoza, presedintele AFDPR, l-a criticat pe dl Toader Paleologu care nu l-a raspuns prompt pe vremea cand era Ministru al Culturii. E regretabil, desigur. Este de sperat ca va gasi mai multa deschidere la dl Daniel Barbu, autor al unui capitol din volumul anti-anticomunist “Iluzia anticomunismului”. Multe atacuri impotriva lui Traian Basescu. Erau prezenti fostul presedinte Emil Constantinescu, omul providential, liderul regional “invins de structuri” si fosta sa super-consiliera, profesoara Zoe Petre. Acum se simt bine in compania lui Marga, informatorul “structurilor”. La sfarsit, s-au servit gustari si sucuri. Anticomunism de opereta, cum comenta cineva? Un film de Kusturica.”
Un citat din dl Mihalache, posibil sef al Administratiei Prezidentiale sub mandatul Iohannis:


“Vreau sa fiu bine inteles: nu l-am cunoscut pe Dumitru Popescu – Dumnezeu, nu am dat nici macar o data mana cu el si ca atare, nu pot fi suspectat de partizanat… ii admir insa scriitura exceptionala si analiza profunda pe care o face comunismului romanesc. “Raportul Tismaneanu” ar avea ce invata de la Dumitru Popescu.”






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu