marți, 24 februarie 2015

Copil


Ioan Biroaş





Camera zugrăvită de un muzicant
Şuierături îndepărtate de tren
Mama dormind lângă copil
În balonzaidul albastru
La capătul patului
Un lup uriaş
Se caţără pe un zid din ceramică spartă.



Rugină noptatică
Se aşează la masa mea
mă priveşte neclintită
Ochi orientali
păr de venin
are pe blugii care-i acoperă sexul gol
pietricele strălucitoare
ca o rugină noptatică
Nu vezi cât de obosit sunt şi câtă
moarte am în pahar mai bine
mă laşi acum”
Cum vrei n-am aşteptat de la tine
decât un cuvânt”

















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu