Mantia Inselaciunii (25)

James Luceno

Havac şi oamenii săi se întoarseră în camera principală a depozitului vămii şi în bubuitul îndepărtat al decolării navelor spaţiale. Cei cinci mercenari pe care îi adunase Cohl şedeau pe marginile săniilor plutitoare care îi aduseseră în depozit.
Din felul încordat în care se mişca Havac, Lope înţelese că se întâmplase ceva neprevăzut. Sări de pe sania plutitoare şi se uită în lungul coridorului care ducea în spatele clădirii.
— Unde#i căpitanul Cohl? îl întrebă pe Havac.
Deasupra eşarfei care#i ascundea faţa, Havac miji ochii când se întoarse spre el.
— Cohl a ieşit prin spate. Dar vă urează noroc.
Înainte ca altcineva să mai poată pune întrebări, îl întrebă pe Lope.
— Care#i arma ta preferată?
Lope se mai uită o dată în lungul coridorului, apoi se întoarse la sănii.
— Lamele... de orice lungime.
Havac se întoarse spre un alt om.
— A ta? întrebă el pe un ton tot mai încrezător.
— Puştile cu lunetă.
Havac se uită la gotal.
— Eu nu sunt trăgător. Sunt observator.
Cercetă perechea de oameni rămasă – un bărbat cu înfăţişare de brută şi o femeie la fel de dură.
— Nici o preferinţă, mârâi bărbatul.
— La fel, spuse femeia.
Havac scoase din buzunar un holoproiector portabil şi îl puse pe o cutie de marfă din aliaj. Cu toţii se adunară în jur, în timp ce din conul de lumină prindea formă imaginea unei clădiri din era clasică, acoperită cu un acoperiş în formă de dom.
— Locul întâlnirii comerciale la nivel înalt, zise Havac în timp ce clădirea începu să se rotească arătând în fiecare colţ turnuri înalte, subţiri şi patru intrări principale. Sala principală este o rotondă, asemănătoare cu Senatul Galactic, dar la o scară mult mai mică şi fără lojile detaşabile.
Havac deschise o imagine panoramică a interiorului.
— În trufia ei exagerată, delegaţia lui Eriadu s#a aşezat în centrul sălii. Delegaţia Coruscantului va ocupa şirurile de scaune de la est – aici – cu membrii Directoratului Federaţiei Comerciale pe şirurile de la vest. Delegaţiile reprezentând Lumile Nucleului, ale Inelului Interior şi ale sistemelor îndepărtate vor fi împrăştiate prin tot restul sălii.
— În caz de probleme, Directoratul Federaţiei Comerciale va putea activa un câmp de forţă. Dar delegaţia lui Valorum este lăsată intenţionat neprotejată, ca un semn de bună credinţă.
Lunetistul studie imaginea pentru o clipă.
— Valorum va fi o ţintă dificilă – chiar şi de la cel mai înalt şir de scaune din rotondă.
— O să fi mai sus de atât, zise Havac. Porţiunea superioară a sălii este un labirint de pasarele şi schele de întreţinere împreună cu tot felul de cabine create pentru cei de la presă.
— Am avea o şansă mai mare să îl lovim pe Valorum înainte de a intra în clădire, spuse Lope.
— Poate, acceptă Havac. Dar planul se bazează pe abilitatea noastră de a ne infiltra la summit şi de a face treaba acolo.
— Patru intrări, zise lunetistul. Pe care vine Valorum?
Havac clătină din cap.
— Nu se ştie. Drumul spre sala în care se ţine summitul nu va fi dezvăluit decât în ultima clipă posibilă, iar noi nu avem pe nimeni destul de aproape de el pentru a ne oferi informaţia. De aceea avem nevoie de o echipă de observaţie afară.
Havac deschise altă imagine pe holoproiector, arătând vechiul cartier al oraşului, unde vârfurile nenumăratelor clădiri se amestecau într#un lanţ întins de acoperişuri rotunjite şi de turnuri elegante.
— Securitatea de pe Eriadu încearcă să păstreze acoperişurile goale, dar nu există destule vehicule cu elevatoare repulsoare pentru a face o supraveghere continuă, mai ales în astfel de zone, unde toate acoperişurile sunt legate între ele. În schimb, securitatea face zboruri la intervale regulate, concentrându#şi eforturile asupra clădirilor din preajma sălii în care va avea loc întâlnirea la nivel înalt.
Havac arătă unul dintre acoperişurile în formă de dom.
— De aici se pot vedea destul de bine toate cele patru bulevarde care duc la intrările separate în sală. Observatorii – arătă spre Lope, gotal şi femeie – vor avea destul timp să îşi ocupe poziţiile pe acoperiş, între zborurile securităţii. Accesul pe acoperiş se face printr#o casă conspirativă pe care o avem pe Eriadu. Aceasta va servi şi ca punct de întâlnire după ce terminăm sau dacă intervine ceva neprevăzut. Convoiul plutitor al lui Valorum va fi uşor de observat. De îndată ce aţi dedus traseul, ne comunicaţi informaţia.
— Voi unde o să fiţi? dori Lope să ştie.
Havac se întoarse spre el.
— Trăgătorii vor fi deja în sală, pe pasarele.
— Ăla e primul loc în care o să caute securitatea, se plânse lunetistul. Vreau ceva în plus dacă trebuie să îmi pun pielea în băţ.
Havac clătină din cap.
— Vei primi la fel ca restul. Cu toţii jucăm roluri importante în asta.
— Havac are dreptate, zise Lope. Dacă nu îţi place să fi trăgătorul, te înlocuiesc eu, iar tu poţi să te ocupi de supravegherea de pe acoperiş. Oricum, nu#mi plac înălţimile.
Lunetistul se uită urât la Lope.
— Nu am spus că n#o fac. Întrebam doar cum ar trebui să ajung la pasarele.
Havac îi făcu semn unuia dintre acoliţii săi extratereştri să înainteze. Niktoul aşeză o servietă pe aceeaşi cutie pe care se afla şi holoproiectorul şi o deschise. Havac scoase din ea o jachetă şi i#o dădu lunetistului.
— Asta te va identifica drept agent de securitate de pe Eriadu, explică el. O să îţi dau şi actele necesare mai târziu. Ideea este că vei fi în sală înainte de venirea oricăreia dintre delegaţii. Odată ce ai aflat pe ce intrare soseşte Valorum, ocupi ce poziţie ţi se pare mai potrivită.
Lunetistul puse jacheta împăturită pe braţ.
— Când trag?
— Ceremonia va începe cu o serie de trei semnale prelungi de trompetă, continuă Havac. Pregăteşte#te să tragi la începutul celui de al treilea.
— Valorum va fi deja la locul lui?
Havac dădu din cap şi redeschise imaginea interiorului sălii.
— Va fi. Dar o să tragi primul glonţ aici.
Lunetistul se holbă la punctul de pe podeaua sălii pe care îl arătase Havac, apoi se uită zăpăcit la acesta.
— Nu înţeleg. Cine o să fie acolo?
— Nimeni.
— Nimeni, repetă lunetistul, apoi începu să scuture din cap. Nu ştiu unde vrei să ajungi, dar eu am o reputaţie de apărat şi când sunt plătit să trag, nu ratez.
Havac mormăi ceva pe sub eşarfă.
— În regulă, atunci alege o ţintă. Răneşte pe cineva.
Lope făcu un pas înainte.
— Parcă aveam o ţintă... pe Valorum.
Havac confirmă cu o mişcare din cap şi se uită la toţi.
— Dar nu vreau ca unul dintre voi să tragă.
În timp ce Lope şi ceilalţi schimbau priviri, Havac închise holo#proiectorul şi îl puse deoparte. În acelaşi timp, doi bithi începură să deschidă cutia metalică pe care stătuse aparatul şi extraseră din ea o încurcătură pătrăţoasă de membre din aliaj şi un cap lung, cilindric.
— Faceţi cunoştinţă cu cel mai important membru al echipei noastre, zise Havac. Construit special pentru noi de aceeaşi companie care furnizează Federaţiei Comerciale droizi de securitate.
Scoţând o mică telecomandă din buzunar, introduse un cod pe ecran şi un droid de luptă se desfăşură în poziţie de drepţi, cu braţele pe lângă corp şi o puşcă cu lunetă prinsă pe spate. Niktoul desfăcu un şurub de blocare din pieptarul droidului de aproape doi metri înălţime şi păşi în lateral. Şurubul de blocare căzu pe podea şi se rostogoli sub cea mai apropiată sanie plutitoare.
Havac introduse alt cod.
Imediat, droidul duse mâna peste umăr, după blasterul cu laser. Cu aceeaşi viteză, mercenarii reacţionară luând poziţii defensive şi scoţându#şi armele.
— Calmaţi#vă, spuse Havac cu voce tare, făcând semn cu mâinile.
Din nou, folosi telecomanda. Când droidul de luptă puse puşca la loc, Havac începu să îi dea roată.
— Este inofensiv, îi asigură el pe toţi, dacă nu îi zic eu să fie altfel.
Gotalul era singurul care nu îşi băgase arma la loc în toc.
— Nu pot să lucrez cu un droid, spuse el mânios. Undele lor de energie îmi supraîncarcă simţurile.
— Nu o să fi nevoit să lucrezi cu el, zise Havac. O să fie în sală.
Lope şi lunetistul schimbară priviri îngrijorate.
— Cine#l duce înăuntru? întrebă Lope.
— Federaţia Comercială.
Lunetistul îşi mişcă falca pătrată.
— Vrei să zici că droidul este cel care o să tragă?
Havac dădu din cap.
— Atunci de ce mă pui pe mine să trag în podea?
— Pentru că focul tău o să declanşeze un lanţ de evenimente care o să#i permită coechipierului nostru din aliaj, aici de faţă, să îşi îndeplinească ordinele. Havac se uită la droid. Nu are nevoie de un calculator de control. Dar are nevoie să perceapă o ameninţare înainte de a putea primi sarcini.
Lope începu să scuture din cap.
— Vrei ca asta să ajungă să pară ca şi cum Federaţia Comercială l#ar fi omorât pe Valorum.
Restul mercenarilor se uitară fix la Havac.
— Vă deranjează?
— Căpitanul Cohl a spus că asta o să fie o misiune clară, protestă lunetistul. Nu a zis nimic despre Federaţia Comercială.
— Căpitanul Cohl nu a fost informat complet despre plan, replică Havac calm. Nu avea rost să riscăm o scurgere de informaţii.
Lope se forţă să hohotească scurt.
— Bănuiesc că putem să înţelegem asta, Havac. Dar problema este că dacă se află că am ajutat la o înscenare împotriva Federaţiei Comerciale...
— Au mâna mai lungă decât Republica, Havac, continuă lunetistul. O să pună pe urmele noastre toţi vânătorii de recompense de la Coruscant până pe Tatooine. Şi eu, cel puţin, nu vreau să fiu obligat să#mi trăiesc restul zilelor prin vreo văgăună.
Havac rămase de piatră.
— Să ne lămurim. O să păcălim securitatea de pe Eriadu, judiciarii Republicii şi Cavalerii Jedi doar ca să facem asta. Şi, sigur, s#ar putea să trebuiască să cumpăraţi nişte vânători de recompense după ce terminăm. Dar toate astea înseamnă doar să vă ridicaţi la înălţimea reputaţiei voastre. Dacă vreunul dintre voi nu se simte în stare, acum este momentul să o spună.
Lope se uită la lunetist, apoi la gotal, apoi la cei câţiva acoliţi umani şi extratereştri ai lui Havac şi iar la lunetist.
— Ne#am înţeles? întrebă Havac, spărgând tăcerea lungă.
Lope dădu din cap.
— Încă o întrebare, Havac. Unde o să fi tu în tot timpul ăsta?
— Acolo de unde pot să vă supraveghez pe toţi, răspunse el şi o lăsă aşa.

De pe mozaicul podelei sălii în care urma să se ţină întâlnirea la nivel înalt, Qui#Gon se uita la şirurile de scaune, la ferestrele ornamentate şi arcuite în partea superioară şi, sus, deasupra capului, la cabinele pentru presă şi la pasarelele de întreţinere. Se roti, descriind un cerc întreg, cuprinzând cu privirea grupurile de droizi care inspectau cele câteva sute de ecrane video ale sălii şi echipele de judiciari şi de agenţi de securitate mişcându#se printre scaune cu animale în lesă care miroseau, gustau şi verificau aerul stătut.
În secţiunea de sală rezervată delegaţiei de pe Coruscant, maeştrii Tiin şi Ki#Aki#Mundi se strecurau printre scaune, atenţi şi la cele mai mici tulburări în Forţă. În altă parte a rotondei, Adi Gallia şi Vergere făceau acelaşi lucru, extinzându#şi percepţiile, în speranţa că vor descoperi o indicaţie a ceea ce plănuiseră Havac şi asasinii lui Cohl pentru summit.
Căscată în patru direcţii şi străpunsă de multele ei ferestre, sala era un coşmar din punctul de vedere al securităţii. Mai rău, Eriadu decretase întâlnirea deschisă nu doar pentru delegaţi, ci şi pentru reporterii HoloNet, diferiţi demnitari şi grupuri de veterani, muzicieni, reprezentanţi ai corporaţiilor şi cam oricine avea o brumă de autoritate şi de influenţă. Atât de multe specii erau aşteptate să participe – fiecare cu suitele lor individuale de aghiotanţi, servitori, translatori şi gărzi – încât avea să fie aproape imposibil să stabileşti cine beneficia de dreptul de a fi acolo şi cine nu.
Qui#Gon mai făcu un cerc. Delegaţia lui Eriadu îşi oferise centrul sălii, Cancelarul Suprem Valorum aflându#se în stânga ei, iar Directoratul Federaţiei Comerciale la dreapta. Breasla Comercială şi Uniunea Tehnică aveau un arc de scaune între cele două, despărţite de delegaţiile din Nucleu şi din sistemele îndepărtate.
Ochii lui Qui#Gon se îndreptară iar spre pasarelele şi schelele de deasupra, dintre care multe susţineau grupuri de reflectoare şi de aparate audio.
Lunetiştii se puteau aşeza aproape după bunul plac, îşi zise el. Asasinii fără interes pentru propria viaţă puteau provoca probleme imposibil de calculat.
— Simţi ceva, maestre? întrebă Obi#Wan din spatele lui.
— Doar că ne luptăm cu ceva nevăzut, Obi#Wan. De fiecare dată când ne apropiem de a ne identifica adversarul, se fereşte şi ne scapă.
— Atunci, nu este căpitanul Cohl?
Qui#Gon clătină din cap.
— Aici lucrează o mână organizatoare – una care îl mută pe Cohl la fel de uşor pe cât ne mută şi pe noi.
— Nu acest Havac.
Qui#Gon se gândi un pic la asta, apoi clătină iar din cap.
— Nu are un nume pe care să îl ştiu, Padawan. Poate că misterul există doar din cauza neputinţei mele de a vedea dincolo de momentul prezent. Tu ce simţi?
Expresia lui Obi#Wan deveni serioasă.
— Simt că suntem aproape de a rezolva asta, maestre.
Qui#Gon îi puse mâna pe umăr.
— Asta este liniştitor.
Adi Gallia şi Vergere se alăturară pe primul şir de scaune pentru a vorbi cu ei.
— Securitatea ne asigură că scanerele de la intrare sunt capabile să detecteze explozivi, împreună cu arme – indiferent de compoziţia lor, spuse Adi Gallia. Gărzile vor staţiona la nivelul de jos al sălii şi vor circula la cel de sus, pe pasarele. Unităţile de securitate şi alţi droizi vor oferi supravegherea continuă a acoperişului.
— Asta ar putea să#l împiedice pe Cohl să iniţieze un atac aici, răspunse Qui#Gon, dar cum rămâne cu exteriorul sălii?
— Traseul cancelarului suprem va fi stabilit de calculator în ultima clipă.
— Aş prefera ca acesta să fie cu maşina zburătoare până la platforma de pe acoperiş.
— Îmi pare rău, Qui#Gon. Insistă să vină cu un vehicul la sol. Va trebui să avem încredere în aceleaşi precauţii care l#au apărat şi pe drumul de la astroport la casa guvernatorului#locotenent Tarkin.
— Qui#Gon! strigă brusc maestrul Tiin.
Acesta se întoarse şi îi văzu pe Tiin şi pe Ki#Aki#Mundi venind în grabă spre ei.
— A fost descoperit cargobotul căpitanului Cohl, continuă Tiin. Cargobotul corellian. Zece agenţi vamali au fost găsiţi legaţi în cabina din spate.
Qui#Gon şi Obi#Wan avură un schimb scurt de priviri.
— De unde ştiu că acela care l#a pilotat a fost Cohl?
— Calculatorul de navigaţie arată că nava a făcut saltul spre Eriadu din spaţiul lui Karfeddion, explică Ki#Aki#Mundi.
— Probabil că apoi Cohl a pilotat nava agenţilor spre suprafaţă, deduse Qui#Gon.
Tiin dădu din cap când se opri în faţa lui Qui#Gon.
— Nava vămii a fost localizată la astroport.
— Ar trebui să vedem cu ochii noştri, zise Obi#Wan grăbit. Apoi se opri şi se uită la Tiin. Ce i#a făcut să cerceteze cargobotul?
Tiin păru să se fi aşteptat la întrebare, împreună cu privirea îngrijorată a lui Qui#Gon.

— Autorităţile au primit o informaţie anonimă.


va urma