marți, 11 august 2015

MOLDOVA LUI ŞTEFAN


Nicu Stancu







Bronzul clopotelor sacre, cheamă la mormânt Moldova,
Din Carpaţi şi pân’la Nistru, toţi ce poartă-n suflet slova,
Să ne amintim strămoşii, ce-au pierdut sângele-n van,
Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ştefan.



Adunaţi-vă la Putna, pentru-a auzi din nou,
Vorbele prin veacuri sfinte şi-a poruncilor ecou,
Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmaşilor în veci
Şi avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi.



Mergeţi moldoveni la Putna şi vă daţi mână cu mână,
Adunând în piept durerea, izvorâtă din ţărână.
Călcaţi în picioare brazda Prutului şi faceţi pod,
Cu istoria din veacuri a lui Ştefan Voievod.



Rupeţi legile străine ce-au schimbat vorbire, port
Şi în ţara ta obligă, să faci uz de paşaport.
Epuraţi sângele ţării de venetici şi de hoţi,
Care-n vârf de piramidă, se declară patrioţi.



Ridicaţi spre ‘nalt privirea, arzând blestematul jug,
La căldura întregirii şi la flacără de rug,
Iar cenuşa, ca ofrandă pentru Ştefan, îngropaţi,

În mormântul de la Putna şi la poale de Carpaţi.













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu