DNA confirmă: politicienii pretind șpagă pentru a o ”investi” în partid

Cristian Florin Franț

11.000 de euro, dintr-o șpagă totală de 20.000 de euro, ar fi fost destinată partidului. Cel puțin astfel susțin procurorii DNA în dosarul deputatului PNL de Prahova Mircea Roșca.

Procurorii anticorupție au cerut și au obținut, cu mare greutate, încuviințarea deputaților pentru a-l putea aresta preventiv pe colgeul lor acuzat de trafic de influență în formă continuată. Conform DNA, Mircea Roșa a primit șpagă de la diverși oameni de afaceri, unii chiar rude, pentru a le facilita obținerea de terenuri sau contracte de la instituții publice din Azuga și din județul Argeș.

Potrivit procurorilor, cele mai multe intervenții au fost făcute pentru o companie a unui verișor al său, Adrian Rotilă: ” În perioada 2011– 2014, inculpatul Roșca Mircea a intervenit pe lângă factorii de decizie din cadrul unor instituții publice din județul Prahova, (Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călinești, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Sinaia) asupra cărora avea influență prin prisma calităților pe care le-a deținut în mod succesiv la nivelul autorităților publice locale centrale și la nivel politic, în vederea atribuirii către societățile deținute de inculpatul Rotilă Adrian a unor contracte de achiziții publice. În schimbul acestor „intervenții”, inculpatul Roșca Mircea a primit de la inculpatul Rotilă Adrian bani și alte foloase (suma de aproximativ 90.000 lei, construcții în valoare de 35.418, 39 lei și folosința unui autoturism marca Audi A8)”.

O altă situație de trafic de influență a ajuns la urechile procurorilor anticorupție chiar de la omul de afaceri care a dat șpagă pentru ca Mircea Roșca să intervină pe lângă consilierii locali din Azuga ca acesta să primească un teren acolo. Șpaga a fost primită prin intermediul secretarei Primăriei Azuga de atunci, Dumbravă Camelia și consilierul local Stelian Popescu. Roșca a pretins 20.000 de euro, dar nu și-a însușit pe toți, ci, potrivit procurorilor, ”11.000 euro au fost folosiți în interesul formațiunii politice pe care o conducea de la nivel județean”, adică PNL Prahova, al cărui președinte a fost și la momentul începerii urmăririi penale. Este pentru prima oară în dosarele instrumentate de către DNA când procurorii recunosc că mai bine de jumătate din șpagă mergea spre finanțarea activității partidelor politice care i-au numit pe politicienii urmăriți penal pe funcții publice!

Modul cum ajung astfel de personaje în funcții de conducere în diverse partide politice ține de bucătăria internă a acestora, dar putem spune că Mircea Roșca nu a impresionat prin scorurile electorale obținute. Spre exemplu, la alegerile locale din 2008 Mircea Roșca a candidat pentru funcția de primar în orașul său natal, Comarnic, obținând numai 18,63% din sufragiile concetățenilor săi

Camelia Dumbravă, fosta secretară a Primăriei Azuga, are o declarație de avere destul de modestă la prima vedere, deși aceasta are un teren intravilan de 500 mp în Azuga, o casă de locuit în Azuga, de 103 mp, ambele obținute, declară Camelia Dumbravă, în urma unor contracte de întreținere și un autoturism Suzuki dobândit în 2007 în urma unui contract de leasing. Femeia mai declară un credit la CEC de 25.000 (probabil euro, căci nu declară moneda) și un venit anual de 25.085 (probabil lei, căci, din noi, nu declară moneda).

Cât îl privește pe Adrian Rotilă, acesta nu pare a avea aptitudini de manager, dacă analizăm situațiile comunicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Rotilă deține o companie, StaneVip SRL, cu sediul în Comarnic, al cărei administrator este și care acum este în faliment. Nici rapoartele financiare nu sunt de partea calității manageriale a acestuia. În anul 2011 compania avea 11 angajați, o cifră de afaceri de 2.029.831 lei noi dar un profit declara de zero lei, pentru ca în anii 2012 și 2013 compania să nu aibă nici măcar un angajat.

Cu toate acestea, Rotilă mai are o companie, SC Vaser Gut Instal SRL, cu sediul în Breaza, pe care o administrează din anul 2007 și pentru care, de asemenea, depune la Registrul Comerțului rapoarte din care rezultă că între anii 2011-2013 firma a avut între 2 și 7 angajați și, pentru fiecare an, profitul declarat este tot de zero lei.

Potrivit procurorilor DNA citați de Agerpres, Mircea Roșca ar fi intervenit pentru firma din Comarnic a lui Rotilă, firmă care se afla în procedură de faliment la acea vreme. SC StaneVip SRL ar fi primit ” în perioada 2011– 2014, la intervenția inculpatului Roșca Mircea pe lângă factorii de decizie din cadrul unor instituții publice din județul Prahova, (Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călinești, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Sinaia) asupra cărora avea influență prin prisma calităților pe care le-a deținut în mod succesiv la nivelul autorităților publice locale centrale și la nivel politic, în vederea atribuirii către societățile deținute de inculpatul Rotilă Adrian a unor contracte de achiziții publice”. În mod ciudat firma StaneVip avea declarați în anii 2012 și 2013 zero angajați, iar cealaltă firmă, SC Vaser Gut Instal SRL, cu sediul în Breaza, între 2 și 7 angajați, ambele realizând profituri de zero lei.

Un alt contract pe care ar trebui să îl aibă în vedere procurorii DNA este unul atribuit direct de către Consiliul Județean Prahova în decembrie 2011, în sumă de 154.993 de lei pentru Reabilitarea acoperișului la Conacul Matac din Valea Călugărească, obiectiv aflat pe drumul vinului 


Deși lucrarea este destul de voluminoasă iar valoare mare, Consiliul Județean nici măcar nu a anunțat intenția de atribuire a contractului ci i l-a atribuit direct companiei StaneVip SRL prin negociere fără anunț de participare. Cât privește justificarea alegerii procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, Consiliul Județean Prahova motivează ”situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, în conformitate cu condițiile stricte stabilite în directivă”. Deși persoana desemnată de informare a fost desemnată Ruxanda Bucur și a fost precizat și numărul de telefon de contact, nimeni nu răspunde la acel telefon. Dar, partea ce mai interesantă pentru procurorii anticorupție, este că acest contract a fost atribuit pe 12 decembrie 2011, că presupuneau lucrări care ar fi depășit numărul de muncitori declarați de firma StaneVip și că profitul declarat de firma executantă și pentru anul 2011 și pentru 2012 este de zero lei.