Cântec și încântare

Vasile Ionac

Cântecul poate ține o viață

dacă te-ai născut pentru el.

încântarea e o câtime de timp

pe care o porți în amintiri

și de care te poți dezice în cuvinte.

cântecul este o tablă pe care se înmulțesc spusele,

un pridvor spre care se înalță grădinile,

un obicei al nopților senine

și a crângului rătăcit printre privighetori.

încântarea este forma inimii,

aerul respirat,

dar mai ales dumnezeirea pe care sufletul

a fost sortit să o vadă.

dragostea este puntea dintre cântec și încântare,

răsăritul care se vede cu sosirea,

cărările rătăcite,

dar mai ales atingerea cu mângâierea

a mângâierii.

dacă vreodată am să pot cânta,

cântecul meu va fi cea mai lungă tăcere

pe care o poți auzi și asculta

cu încântarea, dimpreună.