Ondine Ghergut
Arestarea pentru abuz în serviciu a şefei Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate (DIICOT), Alina Bica, dezvăluie un întreg mecanism de fraudare a statului prin intermediul despăgubirilor, umflate artificial, acordate în contul imobilelor confiscate de comunişti. Din acest mecanism au făcut parte politicieni şi oameni apropiaţi candidatului prezidenţial Elena Udrea.
Joi seară, Alina Bica a fost practic ridicată de pe stradă şi dusă la audieri la DNA. Datorită statutului său de magistrat şi şef al DIICOT, Bica nu a putut fi arestată decât după ce Consiliul Superior al Magistraturii şi-a dat acordul pentru acest lucru. Iniţial, CSM a refuzat cererea DNA, dar dovezile depuse ulterior la dosar de procurorii anticorupţie s-au dovedit a fi convingătoare, astfel încât sâmbătă Alina Bica a primit mandat de arestare pentru 30 de zile. Ulterior, magistratul şi-a dat demisia din conducerea DIICOT.
O afacere din 2011
Faptele pentru care Alina Bica a fost arestată au avut loc în 2011, în perioada în care aceasta era secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi făcea parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Procurorii DNA au ajuns la concluzia că Bica, alături de alţi opt membri ai acestei comisii, a avizat despăgubiri supraevaluate pentru un teren de circa 14,6 hectare de teren agricol din zona Plumbuita-București (transformat, apoi, în circa 13 hectare de teren intravilan). Terenul nu se putea retroceda în natură, ci în bani (titluri de conversie la Fondul Proprietatea, tranzacționate la Bursă). Prejudiciul înregistrat de bugetul public ar depăși 61,7 milioane euro pentru că un teren agricol a fost evaluat ca și cum ar fi fost un teren într-o zonă rezidențială, precizează procurorii anticorupție. Favorizarea beneficiarului (Gheorghe Stelian) ar rezulta și din faptul că membrii Comisiei Bica au avizat un dosar de despăgubire care a consumat mai mulți bani decât toate despăgubirile alocate ANRP pe un an întreg, sumă ce trebuia repartizată pentru despăgubirea mai multor solicitanți.
Cei 10 paşi ai unei reconstituiri frauduloase
1. La data de 20.09.2005, SINIGALLIA DINO GIANNI a solicitat, în temeiul Legii nr.247/2005, Primăriei Sector 2 Bucureşti reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 14,6162 ha situată în Bucureşti, str. Plumbuita, proprietate cunoscută sub denumirea de ,,Fabrica de cărămidă şi Fabrica de sobe de teracotă Plumbuita Sinigalia“.
2. Timp de 5 ani nu s-a întâmplat nimic. Pe 22.04.2010 s-a încheiat contractul de cesiune de drepturi succesorale pentru cele 14,6 hectare, dintre moştenitorii SINIGALLIA DINO GIANNI şi ROMAN MADDALENA DIANA şi omul de afaceri Gheorghe Stelian. Preţul cesiunii a fost de 1,5 milioane euro. La aceeaşi dată, SINIGALLIA DINO GIANNI l-a mandatat pe Gheorghe Stelian să-l reprezinte cu puteri depline în faţa autorităţilor competente, în vederea retrocedării în natură sau prin măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, potrivit Legii nr. 247/2005 sau Legii nr. 10/2001.
Procurorii DNA spun că scopul acestui mandat a fost acela de „a menţine aparenţa de legalitate, dar şi pentru pierderea destinaţiei uriaşei sume acordate ca despăgubire. Contextul mandatului cedării drepturilor succesorale şi cedării dreptului de proprietate către alte trei persoane, deşi neclarificat deplin până în acest moment al cercetărilor, nu prezintă importanţă pentru succesiunea evenimentelor, dar relevă o notă comună a acestora, respectiv că GHEORGHE STELIAN cumpăra drepturi litigioase, apoi desfăşura activităţi de trafic de influenţă pentru obţinerea de despăgubiri cât mai mari de la stat, după care îşi achita datoria către cei care l-au ajutat. Aşa s-a realizat cesiunea către alte 3 persoane, deci cesionau, cumpărau, vindeau foarte des între ei diverse terenuri“.
3. După ce a devenit mandatar, Gheorghe Stelian a început demersurile administrative pentru soluţionarea favorabilă a cererii de reconstituire depusă pe data de 20.09.2005 de SINIGALLIA DINO GIANNI la Primăria Sector 2 Bucureşti.
Astfel, iniţial la data de 12.10.2010 Subcomisia locală a Sectorului 2 a încadrat suprafaţa de teren de 14,6162 ha solicitată pentru reconstituire şi a limitat, prin reducere, această suprafaţă de la 14,6162 ha la 13,0535 ha, adică 130.000 mp. A încadrat această suprafaţă în categoria TEREN AGRICOL şi a indicat expres încadrarea în anexa corespunzătoare 23 a regulamentului, propunând pentru validare şi acordare de despăgubiri.
După două zile, la 14.10.2010, Primăria Sector 2 a transmis propunerea de validare în anexa 23 a suprafeţei de 13,0535 ha a Subcomisiei locale a Sectorului 2 către Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti.
4. La data de 25.10.2010, Comisia Municipiului Bucureşti pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor a validat înscrierea inculpatului GHEORGHE STELIAN cu suprafaţa de 13.0535 ha în anexa 23 şi a emis HOTĂRÂREA nr. 1172.
5. La data de 26.10.2010, comisia locală a transmis hotărârea 1172 Autorităţii pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
6. Pe 25.11.2010, dosarul de despăgubiri pe numele lui Gheorghe Stelian a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
7. La data de 8.12.2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a dispus transmiterea dosarului la evaluatorul SC BUSINESS EVALUATOR SRL.
8. La data de 17.01.2011, evaluatorul SC BUSINESS EVALUATOR SRL reprezentat de NUŢIU EMIL a depus raportul de evaluare la ANRP pentru suprafaţa de 13,0535 ha şi a stabilit valoarea acestuia la 377.282.300 lei.
9. La data de 15.03.2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP formată din 9 membrii, BICA ALINA MIHAELA BICA ALINA MIHAELA, BOGDAN DRAGOŞ GEORGE, ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA a aprobat raportul evaluatorului NUŢIU EMIL şi a emis DECIZIA nr. 15166/FF reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 377.282.300 lei.
10. După emiterea deciziei de despăgubire, beneficiarul Gheorghe Stelian şi cei trei cesionari au obţinut titluri de conversie în acţiuni emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în cuantum de 377.282.300 lei, deoarece, potrivit dispoziţiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emitea pe numele persoanelor îndreptăţite titlul de plată sau titlul de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce nu depăşeau 500.000 lei şi titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce depăşeau pragul de 500.000 lei. Cum în cauză suma depăşea cu mult 500.000 lei cei patru beneficiari au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă începând cu 25.01.2010.
„Raportul de evaluare, umflat ca să se plătească şpăgi“
În referatul întocmit de procurorii DNA pentru arestarea Alinei Bica şi a celorlalţi inculpaţi se precizează că „raportul a fost unul eronat, grosolan supraevaluat în scopul îmbogăţirii fără drept şi în scopul asigurării unor rezerve pentru mituirea unor membri care au ajutat – sub acest aspect cercetările fiind în curs – iar efectele se răsfrâng asupra unei colectivităţi de persoane îndreptăţite la despăgubiri, care la rândul său a formulat cereri de despăgubire, dar care a fost tratată doar formal, prin înregistrarea dosarului, deşi are drepturi ce ar fi trebuit susţinute şi respectate de aceşti inculpaţi“.
În această cauză au fost arestați deocamdată, alături de Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan și expertul Emil Nuțiu. Alături de cei patru, mai sunt anchetaţi Crinuţa Dumitrean, preşedinte ANRP la data săvârşirii faptelor (plecată din ţară în acest moment), Sergiu Diacomatu, fost vicepreşedinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actual deputat, membru în comisia de acordare a despăgubirilor, Marko Attila-Gabor, actual deputat, pentru care DNA a cerut aviz pentru arestare, Oana Vasilescu (plecată din ţară) şi Remus Baciu (condamnat la 5 ani de închisoare într-o altă cauză). Gheorghe Stelian este acuzat de trafic de influenţă, dar a colaborat cu anchetatorii şi are statutul de denunţător.
Cadoul pentru Alina Bica
Procurorii DNA au obţinut şi probe care ar dovedi inclusiv cadoul primit de Alina Bica pentru participarea sa la favorizarea lui Gheorghe Stelian. Ar fi vorba despre un teren de 5.000 de metri pătrați pe malul lacului Snagov. Această probă i-ar fi determinat pe membrii CSM să-i schimbe avizul din arest la domiciliu în aviz pentru arestare preventivă. Procurorii mai spun că Gheorghe Stelian i-ar fi plătit pe toţi cei care l-au ajutat. Astfel, expertul Emil Nuțiu ar fi primit între 30.000 și 100.000 de lei.
Cine este samsarul-denunțător Gheorghe Stelian, zis Stelu
Gheorghe Stelian, zis STELU, este un om de afaceri care, până la 37 de ani, a câștigat milioane de euro din tranzacții imobiliare cu drepturi litigioase cumpărate.
Modul în care a obținut dreptul litigios, în care a evaluat terenul și a obținut despăgubirea de peste 89,4 milioane de euro (mai mult cu 61,7 milioane de euro decât prețul real) îl definesc pe „Stelu“. În referatul DNA se mai subliniază că beneficiarul Gheorghe Stelian , „prin intermediari a realizat o intervenţie la nivelul membrilor Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor, în scopul unei soluţii favorabile. Rezultă că activitatea inculpaţilor, membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri, a fost abuzivă, infracţională“.
Unul dintre intermediari ar fi Dorin Cocoș, arestat în dosarul „Microsoft“ tot pentru trafic de influență
(a primit 9 milioane de euro în dosarul „MICROSOFT“).
Prețul plătit de Gheorghe Stelian lui Cocoș pentru trafic de influență la comisia ANRP ar fi fost de 10 milioane de euro. Reamintim că Alina Bica este prietenă cu Elena Udrea, fosta soție a lui Dorin Cocoș. De menționat că Elena Udrea a scăpat de datoriile la bancă datorită ajutorului aceluiași Gheorghe Stelian, vânzătorul terenului din Floreasca, pentru care actuala președintă a PMP a luat un credit de 3,3 milioane de euro.
În afară de terenul din Plumbuita, pe care a primit 89,4 milioane de euro, Stelu ar fi obținut și beneficii de circa 60 de milioane euro pentru un alt teren, situat în zona Circului din București.
Firele duc la Dorin Cocoş...
Procurorii din acest dosar au obţinut şi declaraţiile unor denunţători care vorbesc despre rolul lui Dorin Cocoş şi a fiului acestuia în obţinerea despăgubirilor. Potrivit unor surse, procurorii au extins urmărirea penală şi asupra lui Dorin Cocoş. Iată un fragment dintr-o astfel de declaraţie: „Pe Gheorghe Stelian l-am cunoscut ulterior procedurii, prin intermediul lui Alin Cocoş (n.r. - fiul lui Dorin Cocoş), cu care eram în relaţii de prietenie. De asemenea, am aflat că Bica Alina făcea parte din cercul relaţional al familiei Cocoş. (…)“.
Un alt denunţător vorbeşte despre demersurile făcute de Alina Bica pentru ca despăgubirea uriaşă să fie obţinută de Gheorghe Stelian: „La şedinţa din 15.03.2011 a fost prezent şi evaluatorul care a întocmit raportul de evaluare. În cadrul acestei şedinţe, Bica Alina a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată…“
Ce spune Elena Udrea
Într-o postare pe Facebook, de sâmbătă, Elena Udrea face câteva precizări: „Nu ştiu nimic despre cazul retrocedărilor supraevaluate în care ar fi implicaţi doamna Alina Bica şi fostul meu soţ, Dorin Cocoş. Nu am nicio legătură cu acest subiect şi niciun fel de implicare în acest caz. Relaţia de prietenie pe care o am cu doamna Alina Bica este de notorietate publică, nu am ţinut-o niciodată ascunsă şi a început ca urmare a colaborării în Guvernul din care amândouă am făcut parte“, scrie Udrea. Reamintim că, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe un site au apărut mai multe fotografii cu Elena Udrea alături de Alina Bica, la Paris.
Alina Bica a fost arestată sâmbătă, pentru 30 de zile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu