Luminița Amarie
Nu-ți fie teamă, vino, culege-i lacrimile
Care îi cad peste pământ și se topesc ca patimile.
Spune-i din gând despre comori, arată-i icoanele,
Cere-i să-ți dea inima, umple-i cu cântec timpanele,
Cheamă din nori păsări de vânt ca lumânările.
Trupului ei țese-i veșmânt cum sărbătorile
Ramuri de brad, mirt și trifoi fie-i cărarea
De-a fulgera, tunet și fum cată-i scăparea
Nu te feri, la pieptul tău fie-ți serenă
Cum în mormânt, pântec la prunc viața-i perenă
Liniștea ta, liniștea ei, crucea, regretele
Unul din doi, bulbul să-i fiți humei secretele
Brațe să-i fii, tu carnea ei, vouă scânteia
Ție doar ea, te va numi, fi-va-ți femeia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu