Cristian Ţîrlea
Motto:
Eram între doi copaci:
unul frumos și unul urât, cu crengi.
Am adormit, în Soarele născând, cu urâtul.
Ce frumos devenise în umbră!
Acum sunt între doi copaci frumoși.
Fantasmagorie a ta iubire.
Fabulație a ta emulație.
Ficțiune a ta sfiiciune.
Formalitate a ta identitate.
Insipidă a ta dorință.
Incoerență a ta idee.
Isterică a ta născare.
Estetică a ta mască.
Emfatică a ta ironie.
Eronată a ta naivitate.
Emancipată a ta ereditate.
Vezi?
De aceea te iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu