sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Securiștilor li se poate INTERZICE accesul la funcții PUBLICE!


Radu Pădure





Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie în cazul unui fost parlamentar român, Petre Naidin, căruia i-a fost interzis accesul la un post în serviciul public pe motiv că a fost informator al Securității, fosta poliție politică


În cazul Naidin împotriva României, CEDO a stabilit, în unanimitate, că nu a existat o încălcare a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie), în conjuncție cu Articolul 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, informează un comunicat al CEDO transmis marți și citat de Agerpres.


Cazul viza o decizie de interzicere ca fostul informator al Securității să ocupe un post public.


Între 1990 și 1991, Petre Naidin a fost subprefect al județului Călărași. El a fost ales apoi membru în Parlament timp de trei mandate, până în 2004. În 2000, când Naidin candida pentru cel de-al treilea mandat de parlamentar, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) i-a verificat trecutul candidatului, pe baza unei legi adoptate în 1999.


CNSAS a concluzionat că, între 1971 și 1974, Naidin a colaborat cu Securitatea. Fostul parlamentar a contestat decizia CNSAS la Curtea de Apel București, care i-a respins apelul. În 2003, a fost modificat statul funcționarilor publici, acestora interzicându-se persoanelor descoperite că au colaborat cu poliția politică să fie angajate în serviciul public.


În 2004, spre sfârșitul mandatului său de parlamentar, Naidin a încercat să ocupe din nou un post de funcționar public și a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să-i treacă numele pe o listă de rezervă pentru subprefecți. La 1 octombrie 2004, Agenția i-a refuzat solicitarea, bazându-se pe prevederile legii din 2003, privind interdicția ca foștii colaboratori ai Securității să ocupe o funcție publică.


Naidin a contestat în instanță răspunsul Agenției și a inițiat un apel de neconstituționalitate la Curtea de Apel București în privința Articolului 50 din lege, modificat în 2003. El a spus că este vorba de o discriminare nejustificată în privința accesului la serviciul public.



La 24 ianuarie 2006, Curtea Constituțională a stabilit că prevederile vizate sunt compatibile cu Constituția. Printr-un verdict al Curții de Apel de la 11 aprilie 2006, menținut de o decizie finală de la 23 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitările petiționarului au fost respinse.





















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu